Spital de stat, sănătate necurată

Tuesday, November 20, 2012

Azi am ajuns, ca însoțitor, într-un spital de stat. Am mers la pont, la un medic bun.

Am avut plăcuta surpriză să găsesc barieră cu taxă de parcare. Mi-am zis că s-or mai fi modernizat și mai iau câțiva lei pentru a mai adăuga la bugetul minuscul pe care îl au.

O altă surpriză plăcută a fost medicul, din câte mi s-a spus. Medic care s-a purtat frumos, a avut modalități diferite de abordare ale simptomelor și care nu a pus diagnosticul așa-zis evident, ca să scape mai repede.

Doar că surprizele plăcute s-au oprit aici.

Când intri în secție habar nu ai încotro să te îndrepți. Când întrebi o asistentă îți răspunde grețoasă că pe coridor și că scrie pe ușă. Adică trebuie să bați toată secția în căutarea cabinetului uni medic în loc să fie niște discrete direcționale la intrare. Bonus - atitudinea oligofrenă a asistentei.

Am găsit cabinetul și ne-am așezat pe banca de la ușă. Secția este una cu tavane și ferestre înalte, cu bănci aproape la fiecare cabinet, aparent curată. Pe ici, pe colo se observă problemele: podele tocite, plinte căzute, tencuială exfoliată, uși care nu se închid cum trebuie, aviziere improvizate din bucăți de placaj.
Dar nu astea erau marile probleme ale acelei secții. Ci oamenii.

Era ora 7:15 și niciun pacient nu umbla pe holuri. Dormeau.
Dar aveau grija de asta femile de serviciu, infirmierele, asistentele și unii medici.

Toată lumea vorbea în gura mare. La modul rural. Ieși la poartă și strigi la Gheorghiță care stă la trei case mai încolo. E liniște, trebuie să te audă. Așa procedau și cei de mai sus.

Unde este targa noastra, urlă o femeie. La morgă, îi răspund vreo trei altele din zone diferite ale culoarelor.
O asistentă acră certa două femei de serviciu că a trebuit să șteargă ea nu știu ce masă. În gura mare.
Femeile de serviciu măcăneau într-una în ecoul tavanelor înalte. O secundă nu le tăcea gura.
Doi medici povesteau și râdeau zgomotos.
Un asistent urla după o asistentă, spunându-i că o să-i dea alteia nu știu ce medicament.
Femeile de serviciu intrau în saloane dând ușile de pereți, aprinzând luminile, trezind pe toată lumea.
Cutiile de gunoi erau târâte peste tot cu un fâșâit deranjant.

Toate astea într-o secție de spital unde ar trebui să fie liniște. Oamenii de acolo sunt bolnavi, au nevoie de odihnă fizică și mentală, au nevoie de liniște. Mi se pare una dintre primele reguli scrise cu litere capitale în cartea îngrijirii medicale. Probabil că personalul îi vede pe bolnavi mult inferiori. Ca pe niște invadatori pe secția lor personală, primită moștenire de la toți strămoșii lor comuni.

Tot femeile de serviciu lăsau ușile larg deschise în cealaltă parte a coridorului, chiar și când nu aveau treabă cu ele. Urmarea - un val de frig îi făcea pe oameni să mai strângă pe ei geci, fulare și halate de molton.

La curățenie se foloseau substanțe cu mirosuri foarte puternice. Mă deranjau și pe mine, care nu-s foarte sensibil. Mă întreb cum simt pacienții mirosurile alea venite parcă intenționat să îi atace și olfactiv.

Asistentul Paul are un comportament obsesiv-compulsiv. Are un ritual dus cu capul de fiecare dată când trece pe lângă ușa cabinetului în care lucrează, apasă de 4-5 ori pe clanță și tot de atâtea ori mișcă ușa doar câțiva milimetri, ca și când vrea să o deschidă foarte încet. O închide și mai face de câteva ori de la capăt.
Oare nu și-a luat medicamentele?

Pe alocuri, vedeai oameni dând din mâini și uitându-se pe pereți. Nu, nu aveau halucinații.
Se apărau de țânțari. Eu nu am mai văzut țânțari de multă vreme. Dar într-o secție de spital, la sfârșit de noiembrie, la 2 grade celsius, zboară nestingheriți țînțarii.
Mi se pare din nou o regulă elementară, ca într-un spital (unde tratezi boli) să nu ai insecte care transmit și ele boli. Asta în mileniul trei.
Pe lângă asta, nu știu cum se odihnesc pacienții asaltați de insecte zburătoare, bâzâitoare și ciupitoare.

Dar arsenalul de insectar nu se oprește aici. Am văzut și păianjeni. Am văzut și alte tipuri de musculițe zburătoare. Ca să nu se simtă bolnavii singuri. Probabil că sunt ca Labradorii duși prin spitale în alte țări cu alte mentalități. La noi sunt insecte.

Am mai vazut cum asistente și infirmiere ignorau pacienții care le salutau și care încercau să le întrebe lucruri. Îmi venea să mă ridic, să o iau de guler și să o duc înapoi la omul pe lângă care a trecut și să o întreb dacă e imbecilă. Aș ignora-o și eu așa când ar întreba de salariu. După care i-aș face vânt pe ușă, să meargă să se poarte așa cu rudele ei, nu cu ale altora. Și nu cu cele care sunt bolnave, care îi platesc salariul și care îi mai dau și șpagă.

O altă asistentă certa un pacient care o întreba exact ce nu are voie să mănânce. Ce, nu v-am spus odată că nu aveți voie fructe și legume?

Toate cele de mai sus nu au legătură cu bugetul de sănătate, nu au legătură cu salariile.
Au legatură cu nepăsarea și cu lipsa de educație. Au legatura cu frustrarile care nu sunt lasate acasa.
Au legatură cu sistemul care parcă nu vrea să evolueze.

De ce e așa de greu să-ți pese?

Înscriere pentru TVA la încasare

Tuesday, October 23, 2012

Dacă nu știați.

Firmele care au cifre de afaceri anuale sub 2,25 milioane de lei (500.000 euro) trebuie să se înscrie la Fisc prin depunerea Formularului 097 apărut în Monitorul Oficial.

Dacă nu știați nici asta, înscrierea este o obligație, nu o opțiune.

Și ultima surpriză: înscrierea se poate face doar până la 25 octombrie 2012!

Deci de ce să nu facem o răscoală la ghișee dacă tot putem? Adică de ce nu vede Fiscul ce firme se încadrează și să le aloce automat? De ce trebuie să se calce lumea în picioare timp de doar câteva zile?

Țara mea de glorii, țara mea de mi-ar fi dor.

Suplimente alimentare care merită luate

Monday, October 22, 2012

Serviți, vă rog!
Graficul cu suplimente alimentare aliniate după beneficiile evidente pentru sănătate.

Cu cât este bula mai sus, cu atât suplimentul are beneficii dovedite doar în afecțiunile scrise chiar sub el, în bulă. Pot fi situații în care un supliment are două bule. Una mai sus, pentru beneficiile dovedite și alta mai jos pentru o afecțiune cu rezultate contradictorii sau lipsă cu desăvârșire.

Dimensiunile bulelor sunt date de numărul de căutări pe google. Asta doar ca indice de notorietate.

Bulele portocalii arată suplimentele care nu au fost foarte studiate dar care au rezultate promițătoare.

Sursa este una sigură - PubMed.

Poza este downloadabilă la dimensiune mare.



Red Bull Stratos LIVE

Tuesday, October 9, 2012

UPDATE2: Azi, 14 octombrie, se încearcă din nou saltul de la 36.5 km.

UPDATE: Se tot amână din cauze meteo. Cel mai devreme se va lansa la 19:30 ora noastră.

Mai sunt cam două ore până la 15:30 când va avea loc cel mai înalt salt cu parașuta.

Felix Baumgartner o să urce până în stratosferă, la 36.5 km, și o să sară, atingând viteza sunetului.

Imaginile vor fi live aici. Sper să nu se lovească de bariera sunetului.

Vacanță - partea 1

Friday, October 5, 2012



Am plecat pe 20 septembrie de la București spre Timișoara.

Șapte ore mai târziu am poposit la Prică (mulțumim) unde am stat doar câteva ore. Asta pentru că la 5 dimineața am plecat către, să mă iertați, Pula.

O oră mai târziu ieșeam din țară pe la Cenad. Am luat vigneta de Ungaria și am mers către Makó, unde începe autostrada.
De aici a început condusul de rutină, nu aventură pură ca în țară. :)

Am făcut cam 4 ore până la granița cu Croația. La prima benzinărie ne-am interesat de monedă: este Kuna și  erau 7.3 pentru un euro. Litrul de motorină este 10.33-10.38 kuna. Deci ca la noi - 6.3 lei.

Nu ai taxă de drum decât la autostradă. Un sistem de cabine de taxare amplasate la intrări/ieșiri. Poți plăti cu monedă locală, cu euro (primești rest în kuna), sau cu card. La intrare pe autostradă îți iei singur tichet de la automat și plătești la ieșire sau la intersecții majore cu alte autostrăzi. Casierii sunt foarte prietenoși, vorbesc ceva engleză și unii chiar au ținut să menționeze că știu și câteva cuvinte în română - La Revedere!

Peste încă 4 ore am ajuns la Rijeka și urma să o luăm pe autostrada spre Pula. Ne-am gândit să o luăm pe drumul nașional care merge pe malul mării, să vedem mare, stațiuni și insule. Să intrăm în mood că până acum am mers pe continent.

Am făcut asta doar pentru vreo oră pentru că se mergea destul de greu. Drumurile printre orașele de coastă sunt destul de înguste și pline de serpentine. Toată Croația este un munte care se năpustește în Marea Adriatică.
Așa că am luat-o către mijlocul peninsulei Istria, pe unde merge autostrada spre sud.

În Pula aveam rezervare la Park Plaza Verudela. Un resort mare pe o peninsulă cu forme fluide, la ieșirea din oraș.






Aici am avut un studio la parterul unei vile cu un etaj. Bucătărie utilată, zonă de masă și zona de somn.

Pentru că eram la parter aveam și o terasă la nivelul ierbii, spre deosebire de balconul de la etajul 1 care era cam de 1 metru pătrat. Marea era 30 de metri mai la vale iar măslinii și rodiii plantați peste tot întregeau atmosfera mediteraneană.






Am făcut snorkeling în golful de lângă vilă. Apa era impecabilă, se adâncea brusc și te lăsa să vezi multe specii de pești, de la barbuni la zărgani. Mă apropiam la un metru de grupuri de 10-15 care mâncau te miri ce de pe căte o piatră. Nici nu mă băgau în seamă.

De multe ori, furat de peisaj, mă trezeam în mijlocul unui grup de pești bleu.

Fundul mării este foarte pietros. Ca să intri în apă ai nevoie de cipici. Ne-am luat de pe pietonal cu 2-3 euro.

Orașul Pula este mic, cochet și plin de vestigii romane. Poate pentru că a fost centrul administrativ al peninsulei pe vremea lor. Amfiteatrul de aici este cel mai bine păstrat dintre cele 200 rămase. Are întregi cele trei stiluri de arhitectură.





De mâncare găsești cam orice dar cu precădere feluri marine. Fructe de mare și pește. Proaspete și bine făcute.

Următorul episod - insula Brijuni. Fieful lui Tito, unde a făcut safari park și unde se găsesc vestigii romane și urme de dinozauri.

Cronică de vacanță

Thursday, October 4, 2012



Am revenit.

După 10 zile, 4100 de km și 5 țări traversate.

După o vacanță care a devenit incertă în ultima noapte înainte de plecare, din cauza toxinfecției alimentare de partea feminină.

Ne-am urnit cu greu dar am ajuns peste tot unde trebuia să ajungem și ne-a plăcut la nebunie.

Am văzut multă mare cu apă cristalină, am văzut munți, am văzut rezervații naturale, insule, cetăți, castele romane, animale sălbatice, am mâncat bunătăți prospete din adâncurile mării, ne-am plimbat cu vaporul, am făcut snorkeling, plajă, am stat la piscină, am văzut orașe de sus sau din catacombele lor, am luat cina pe plajă, am pus palmele în urme de dinozauri, am stat și în resorturi dar și în vile pe malul mării, am râs mult, am privit mult, am făcut o mulțime de poze și am rămas cu frumoase amintiri.

De mâine o să descriu fiecare etapă a traseului, cu hartă, cu detalii, cu tips&tricks și cu multe poze.


Facebook report via Wolfram Alpha

Wednesday, October 3, 2012

Dacă vreți să vedeți cine intră să vă vadă pozele de pe facebook, puteți închide acum pagina pentru că nu despre asta vorbesc.

Dacă ați fi interesați de statistici legate de contul vostru de facebook, continuați.

Trebuie să faceți un cont free pe motorul de căutare inteligent Wolfram Alpha și să-l lăsați să își facă treaba.

Rezultatele sunt variate și complexe. De la ce postezi, când postezi, în ce zile, la ce ore.



La cele mai populare linkuri, analiza posturilor, lungimea lor, număr de like-uri, număr de comentarii, frecvența cuvintelor, top comentatori, top share-uitori, cate poze ai, care este cea mai plăcută, cea mai comentată șamd.





Mai puteți vedea rețeaua prietenilor proprii ilustrată grafic, cu cine aveți prieteni comuni și câți, nume comune, zile de naștere și de aici încolo descoperiți singuri. Sunt foarte multe statistici. Și dacă apăsați pe more, la fiecare categorie, aveți și mai multe.
Sper să nu vă distrag de la muncă. Spor!

Ochii mei minte nu are

Wednesday, September 5, 2012

Din categoria Ce mai poate face creierul nostru, astăzi - fețe de monștri.

Se numește efect de distorsionare a fețelor arătate rapid.  Mai exact se aliniază mai multe fețe la nivelul ochilor și sunt arătate în succesiune rapidă.

Cei ce au descoperit spun că atunci când faci asta este posibil să sesizezi diferențele și să le compari. Așa că dragul nostru creier le face grotești. Ochi bulbucați, maxilare de bucătar și sprâncene a la Cruella DeVil.

Tot ce trebuie să faceți este să vă uitați la crucea din mijloc și să vă țineți de scaun. O să vedeți niște grozăvii.



Alergarea în jurul cozii

Thursday, July 5, 2012


Îmi propusesem ca săptămâna asta să alerg 10km în fiecare zi. Să văd ce se întâmplă.

Ce gândesc. Dacă ma doare pe undeva, dacă slăbesc sau dacă mă simt în vreun fel. 

Luni și marți am alergat câte 10 km.

Dar a venit miercuri când eram și obosit de nesomn, și obosit de alergări(probabil), nu eram hidratat cum trebuie, nici nu mâncasem nimic. Mai era si foarte cald la 9 dimineața. Am simțit că-mi dau duhul. După 7 km m-am oprit și am mai mers alert vreo 3 km, spre casă.

Azi, joi, am alergart 10 km. M-am simțit bine, fizic, dar nici nu am forțat. I-am făcut în 57:38. Mai bine decât marți dar mai încet decât luni.

Marea problemă a fost la nivel mental. M-am plictitsit de alergatul în fiecare zi. Simțeam că mă duc la serviciu. E același sentiment ca atunci când merg în vacanță la ski. După 4-5 zile iau una pauză și fac altceva.

Nu mai eram motivat, mă uitam destul de des la GPS să văd cât mai e până mai fac un km. Mă uitam lung să văd cât mai e până la următoarea curbă, până la pod, până la jumătatea turei de lac șamd.

Începeam, parcă, să-i înțeleg pe sportivii de la cluburi care o taie pe scurtaturi la diversele crosuri și maratoane la care am fost. Eram tentat să o iau pe scurtături dar îmi dădeam seama că tot 10 km pe GPS trebuie să fac.

Ca urmare am decis să revin la alergarea după cum mi-e cheful. Dacă vreau să alerg 2 zile la rând și după aia să stau 3-4, așa va fi.
Oricum plec la bălăceală și nu m-aș fi putut ține toată săptămâna.

Pe scurt, în astea 4 zile am alergat 37.13 km, in 3h:31m:42s, am ars 3292 de calorii, am avut un ritm mediu de 5m:42s pe km și o viteză medie de 10km/h.

Luni dimineață aveam 82 kg, pe burta goală. Azi am 80.8 kg, dar după ce am băut mult suc de portocale și am mâncat.

Concluzia: tot ce e impus devine obositor.

Strip running

Wednesday, May 2, 2012



Mai devreme alergam în parc. Păsărele ciripitoare, broaște țestoase bronzatoare, rațe înotătoare și alți câțiva oameni alergători.

La prima tură de lac m-am intersectat cu unul care era om normal. La a doua tura își dăduse tricoul jos. No problemo, și eu fac asta uneori. Ca dovadă că am apărut și la ziar în bustul gol .

La a treia tură de lac își dăduse și încălțările jos.

Aici mi s-a făcut frică să mai dau și a patra tură. Nu cred că eram pregătit pentru un nivel așa de ridicat de bălăngăneală.
Mă gîndesc că era afectat de euforia alergătorului (un aflux de endorfine eliberate în organism când alergi) și avea o părere din ce în ce mai bună despre el.


Restaurantul Soprano, o ofertă de nerefuzat

Thursday, April 26, 2012

Știm cu toții siturile de discount de genul GroupOn, Zumzi, BestDealz. Uneori sunt lucruri interesante dar de cele mai multe ori sunt prostioare.
Am auzit de oameni care și-au facut dinții cu 200 de lei sau alte cazuri fericite.

Uneori, decizia unui manager de a face o ofertă este cea mai proastă pe care o poate lua.

I s-a întâmplat unei doamne din Marea Britanie care a făcut o ofertă la brioșe.

Le dădea cu 6.5 pounds în loc de 26 de pounds. În felul ăsta pierdea 2.5 pounds la fiecare cutie.
Așa s-a gândit ea să impulsioneze un pic creșterea afacerii.

Problema e că oferta a avut mare succes și a fost nevoită să o oprească la 8.500 de comenzi. Adică la 102.000 de brioșe.

A cheltuit 12.500 de pounds pe 25 de angajați temporar, pe lângă cei 8 pe care îi avea în mod normal, și pe distribuție.

A recunoscut că a greșit.

Azi am dat click, din greșeală, pe un banner din facebook. M-a dus în BestDealz unde am făcut un pic scroll. Mi-a sărit în ochi o ofertă.


Mai exact s-au plătit 1635 de vouchere până acum. Cu 12 mai mult decât în momentul în care am început să scriu. Nu cred că vor pierde foarte mulți bani pentru că e bagat cardul Maestro.

Să-i văd cum or să stea cu timpul când se vor prezenta cu voucherele câteva sute de clienți pe zi. Am un feeling că nu cred că vor angaja personal suplimentar pentru a-și onora comenzile.

S-au gândit ei: we'll make them an offer they can't refuse.
Corect!

Ghișeul.ro nu are toți biții acasă

Tuesday, April 24, 2012

În weekend am fost prin Clisura Dunării și până la Timișoara.

Pe drum am luat o amendă de circulație, prin munți, unde era limita de 60 km/h și eu aveam 89 km/h. Polițistul mi-s spus că este weekend și că o pot plăti la jumătate până marți.

Azi am văzut că o pot plăti și online prin ghișeul.ro. M-am înșelat.

Prima barieră a constat în datele de logare, pentru că nu aveam așa ceva. Nu scrie nicăieri lângă caseta de logare modalitatea de a le obține. Trebuie să sapi tu și să găsești pe la Întrebări frecvente că poți obține user și parolă doar de la Primărie.

A doua barieră a fost destinația fondurilor. Trebuie să alegi tu dintr-o listă.

S-ar potrivi primele două din drop-down-ul cu amenzi. Că este amendă dar este și din alte localități. Prima opțiune s-ar aplica la orice amendă pentru că este conform dispozițiilor legale.

A treia barieră este alegerea datei când ai primit amenda.

Am ales 21 aprilie. Doar că sistemul e bătut în cap. E prost, e varzao. Nu cunoaște că 21 a fost sâmbătă și că eu o pot plăti jumatate până marți.

Așa că se concentrează, în imensa lui înțelepciune, și-ți dă o alarmă.

Cum să-i spun eu că sunt în chiloți și că nu aș vrea să mă îmbrac și să mă duc prin trafic și să stau la cozi și să dau acolo de o tanti  probabil nepricepută și arogantă (ea ar fi vrut să fie coafeză, nu angajată la ghișeu)?

Cum să-i spun că suntem în mileniul 3[(III)(trei)] și că se numește bun-simț, și se mai numește simplă abilitate de programare să faci un sistem să înțeleagă 48 de ore în zile lucrătoare.

Aș vrea ca firma de doi lei care a făcut situl să scrie de 4 miliarde de ori pe tablă: if, else, then.

Aș vrea ca reprezentanții incompetenți ai statului, cei care au aprobat mizeria, să-și plătească aici chiar și taxa de trecere a Styx-ului. În felul ăsta ar fi blocați pe veci între lumea celor vii și lumea cealaltă (care o fi aia), și ar avea timp să reflecteze la un băiat în chiloți care nu a putut să-și plătească online amenda.

Mulțumesc statului român că-mi ia impozite!

Piedone se știe cu Iisus Cristos

Monday, April 9, 2012

Am ajuns la concluzia asta pentru că am primit o punguță de la o tanti care mi-a spus: de la domnu' Piedone.


În pungă erau așa:
- trei brățări cu 1000 de aparente icoane pe fiecare;
- două felicitări mototolite pe care scria cu greșeli ceva cu pătrunderea nașterii;
- o bandă cu 1000 de abțibilduri cu Iisus Cristos și ipotetica lui familie;
- un ceas de hârtie care nu merge bine, e mereu 12 fără 2 minute.
- o folie de plastic colorat cu personaje Disney (o fi plătit copyright?)
- un breloc cu un domn cu barbă și cu ceva galben în jurul capului.

Ai senzația că s-a dus la un magazin de kitsch-uri și a luat ce a mai găsit pe acolo. Speranța evidentă este că mai poate juca puternic pe cartea religiei, acum, în prag de Paști și, mai important, în prag de alegeri.

Mie mi se pare patetic. Măcar dacă dădea un set mai appealing:
- 20 de cruciulițe cu ventuză, de pus pe mijlocul parbrizului;
- Iisus Cristos pe cruce de înfipt în antenă;
- beculețe de poziție în formă de lumânari care pâlpâie;
- biblia în Braille;
- o sticluță de apă sfințită de niște băieți îmbrăcați în aur;
- o pâine uscată și sfințită de trecerea timpului.

Mă simt în cel mai prost spaghetti western în care joacă grasul care i-a dat numele primarului.

emag nu este ieftin deloc

Monday, April 2, 2012

Căutam să-mi iau un hard disk de 1TB întrucât mă lupt cu spațiul pe cel existent. Ca să-l iau mai ieftin am căutat pe net. Am intrat pe emag.ro, la categoria de resort.

Am văzut unul Seagate 1TB, 7200RPM, 64MB, SATA3, la 445 de lei. Deodată mi-a trecut prin cap să intru pe price.ro și să verific dacă este mai ieftin pe alte situri. Surpriză! Din cele câteva zeci de situri găsite doar câteva erau mai scumpe decât emag. Toate celelalte erau mai ieftine. Pe vreo șase situri prețul era sub 400 de lei, cel mai mic fiind 387 de lei.

După vreo jumătate de oră m-am gândit să mă uit și cât costă un calculator nou. Al meu are deja o vârstă. Am găsit pe emag un sistem Lenovo H420 cu procesor Intel Quad Core i5-2320 3.0GHz, 4GB RAM, HDD 1TB, placă video AMD Radeon HD6450 1GB. Prețul - 2.249 de lei, adică vreo 520 de euro. M-am gândit că, decât să dau 100 de eur pe un hard, mai bine dau 500 de eur și am un calculator nou-nouț, cu procesor de ultimă generație, cu configurație destul de bună și cu garanție.

Pe același price.ro am căutat și sistemul. Mi-a rezultat că îl pot lua de pe vexio.ro cu 2.065 de lei, adică vreo 470 de euro.

Am mai comparat și alte produse și la absolut toate mi s-a confirmat că emag e un magazin scump.

Am și sunat la ei să-i întreb niște detalii tehnice, de pildă dacă placa de bază suportă mai mult RAM, și nu au putut să-mi răspundă.

La fel cum nu au putut să-mi spună dacă sistemul arată ca în poză sau nu. Adică pot să mă trezesc că vine cu o carcasă verde fosforescent? Sau dacă îmi comand o cameră foto neagră, pot să primesc una roz. Perfect!

Cei de la vexio.ro s-au oferit să întrebe la producător și să îmi dea toate informațiile. Deci și mai ieftini, și mai săritori.

Nu mai bine iau de la ei?

România la spa

Monday, March 12, 2012



Piscine, jacuzzi, masaje, saune umede și uscate. Cum să nu-ți placă la spa?

Eu mi-s mare fan și am fost la multe spa-uri din mai multe țări. Dar nicăieri nu am văzut ce văd la cele din București.

Oamenii nu au cultura spa-ului, nu știu cum să se poarte și cum să folosească echipamentele de acolo. Dar sunt prea mândri ca să citească instrucțiunile de la intrare.

Stau îmbrăcați de stradă pe marginea piscinei sau întinși pe paturile de relaxare.
Vorbesc mult prea tare în zonele în care ar trebui să fie liniște. Nu își pun prosoapele pe paturile din saună dar se urcă cu papucii pe ele.

Se bărbieresc în oglinzile din vestiare lăsându-și părul pe jos.

Când intră în spa își pun papuci de nylon peste încălțări dar când ies nu îi mai au. Ca și cum li s-au curățat tălpile între timp. Că ei nu sunt fraieri să se conformeze regulilor de igienă.

Le sună telefoanele în zona saunelor. Ce să cauți cu telefonul acolo unde te duci sa te relaxezi? Îl mai și strici de la aburi. Măcar de li s-ar strica.

Tot felul de cucoane stau și bârfesc pe mijlocul culoarelor de înot. Ca urmare trec printre ele fără grija că le stropesc.

Mulți intră în piscină dați cu o tonă de parfum în condițiile în care ar trebui să fie proaspăt ieșiți din duș. I-am și văzut pe mulți că nu-și fac dușul necesar înainte de intrarea în piscină.

Se bat cu cilindrii de spumă, care sunt destinați celor care nu știu să înoate, facând un vacarm demn de un stadion de fotbal.

Am văzut și una pe care nu credeam că o voi vedea vreodată: unul își turna în cap apă cu arome destinată picurării peste pietrele încinse din saună.

Am feedback și din vestiarele de femei: adevărate doamne care-și urlă în gura mare nevoile fiziologice și stau cu picioarele pe pereții de sticlă ai saunei umede. Dar își întind părul cu placa la oglindă ca să fie niște frumoase.

Mă gandesc să le propun administratorilor spa-ului unde am eu abonament să le fac un afiș cu infografice. Poate le e mai ușor blambecilor dacă văd desenat ce ar trebui și ce n-ar trebui să facă.
Mai ales că s-a putea să nu știe să citească.

A căzut facebook

Wednesday, March 7, 2012

Am încercat să intru pe facebook să văd ce citate penibile au mai fost postate.
Ce să vezi?



Facebook s-a stricat!
Am dat o căutare pe google după postări din ultima oră și au rezultat cu sutele, cu miile. Toată lumea e șocată. Ahahahahaa!

Domnu' Zuckerberg! Cablul! Ați călcat pe cablu!

PS: Acum când am postat am observat că nici butonul de like nu mai apare mai jos, ci tot o eroare. Dați like! :)

UPDATE: De pe twitter adunate

- #Facebook is #down, expect a surge in productivity in offices everywhere today.

- Facebook is down. First signs of the coming doomsday?

- #facebook main frame server has crashed, people have been seen wandering the cities of the world with blank lost faces!

 - What a peaceful morning with #Facebook being down. FYI there is life outside of the walls.

 - Today is a great day for tech geeks everywhere: yes, the iPad 3 is coming out but, more importantly, #Facebook is #down!

- #Facebook is down. Finally. We broke the Faceboook. Well done everyone.

And so on.

Dineu cu cei mai tari proști

Friday, February 24, 2012

Aseară am fost la Teatrul Național.
Nu, nu la demonstrație, ci la o piesă de teatru - Dineu cu proști.



Piesa a fost de excepție, minunată, deosebită, specială. Am râs tare.

Vreau să mă opresc asupra altor aspecte. Cele neplăcute legate de experiența deplasării la teatru.

Am parcat în subteran la Intercontinental și am mers în teatru.
În hol sunt mai multe mese de pe care se vând dulciuri și răcoritoare. Evident la suprapreț, evident fără prețuri afișate, evident fără bon fiscal, evident că te simți în piață la Obor, față în față cu niște băieți care strau cu banii în mână.

Pe scenă a început piesa!

Doar că în sală a început nebunia.
Foarte mulți oameni întârziați. Pentru că, nu-i așa, nu e nicio problemă să deranjezi o sală întreagă ca să ajungi tu la locul tău. Aveai senzația că se fac valuri, ca la stadion, când se ridica un rând întreg. Normal că unii oameni începuseră să-i apostrofeze pe întârziați și nu prea mai puteai să fii atent la piesă. Chiar și actorii s-au întors la un moment dat și s-au uitat după unii care alergau prin fața scenei. Superb!

După asta a început nebunia șușotelilor. Mare parte a celor din sală nu știu cum e să fii la treatru! Din toate părțile se auzeau șușoteli legate sau nu de piesă. Aveai senzația că ești în școala generală, în cea mai plictisitoare oră. Cred că au început să facă și la teatru ce fac la film, unde se vorbește în gura mare. Nu mai contează că mai sunt și alții în sală.

Printre șușoteli se mai auzea câte un telefon. O doamnă chiar a dat pe speaker în vartejul încercărilor de a opri nenorocita de sonerie.

Se mai și aprindeau ecranele telefoanelor pe perioade lungi de timp. Evident, era imperios ca acei oameni să trimită atunci un mail sau sms. Ocupați sau needucați în spiritul unui spectacol?

Mai pomenesc și că un sfer de sală tușea și își sufla nasul. Din păcate nu prea ai ce sa faci la asta. E sezon cu viroze. Poate să iei un antitusiv înainte.

 După 5 ore de aplauze am coborât în parcare. Era sinistru! Evident că toți blambecii și-au luat mașinile și le-au oprit pe avarie lângă automatele de plată, blocând ieșirile din parcare.  Și era coadă mare. Era tot o claxonare și o înjurătură.

Am avut și eu un episod în care l-am educat pe unul care nu se dădea la o parte că "are om la coadă". I-am explicat că mai întâi se stă la coadă, se plătește parcarea și de-abia după aia se ia mașina. Și în felul ăla va fi o ieșire fluidă. S-a dat la o parte bombănind. De unde vin oamenii ăștia? Or fi obișnuiți să parcheze pe câmp și nu știu regulile unei parcări cu plată? Ar trebui să citească pe pereți, pentru că scrie peste tot. Sau poate sunt analfabeți. Sau poate doar nesimțiți.

La ieșire este și un om care ajută la introducerea cartelelor în aparatul care ridică bariera. Asta tot din cauza celor care nu înțeleg cum se bagă amărâta de cartelă sau nu știu să parcheze aproape de aparat.
Acest om a spus o vorbă mare când l-am întrebat de ce nu le explică ăstora cum se plătește și cum se iese dintr-o parcare.
A spus, râzând amar: când îi vad așa îi întreb la piesă au fost.

M-a distrat și a făcut să mai treacă iritarea.

Haideți la teatru, că putem!

Amenzi, permise ridicate și prostia omenească

Tuesday, February 21, 2012

A apărut un proiect de lege interesant.
Acesta spune că dacă nu depui dovada plății amenzii de circulație, la secția de Poliție de care aparține agentul care te-a amendat, poți rămâne fără permis.

Ați mai auzit prostie mai mare și fără de margini?

Eu nu înțeleg cum, nici în ziua de azi, nu se sincronizează baza de date a CEC, cu un server al Poliției, după ce plătești amenda. Adică de fiecare dată când la plată apare "amendă", să se ducă într-un fișier datele celui care o plătește împreună cu numărul procesului verbal. Și gata! S-a rezolvat.

De ce trebui să mergi la Poliție cu dovada plății în epoca internetului de mare viteză?

Atitudinea asta pare ruptă din filmul "Nu ne pasă de voi, mișcați-vă dinapoiul și bateți drumurile secțiilor de Poliție."

Concluzie: Poliția română este un sistem modern, versatil și orientat către contribuabil.

Nu mai pot să scriu de râs.

UPDATE: Informație de ultimă oră  - acum vor să interzică detectoarele de radar. De parcă ăsta e secretul siguranței rutiere.
Tot de ultimă oră - ăștia ar vrea ca anumite vehicule să se poată conduce fără permis, pe anumite drumuri și în anumite intervale orare. Adică nu știi regulile de circulație dar ți se dă drumul pe stradă? Asta da siguranță rutieră!

Pedeapsă doar pentru locotenent

Wednesday, February 15, 2012

A fost văzut la proteste. Un locotenent din Armata Română, îmbrăcat în uniformă. Alexandrau Gheorghe.

După asta a fost judecat în regim de urgență și dat afară din armată. Asta pentru că uniforma militară nu trebuie asociată cu proteste sau cu politică.

Am o întrebare: generalii Gabriel Oprea (actual ministru al apărării), Anghel Iordănescu și primarul Florentin Pandele (și el îmbrăcat în uniformă) ce pedepse au primit pentru că și-au făcut campanie electorală în uniformă?
Aia nu este interzis pentru gunoaiele astea care judecă în regim de urgență, după cum li se ordonă?


Angry Birds for Blackberry

Tuesday, February 14, 2012


Protestez împotriva ACTA

Friday, February 10, 2012




Poți merge la închisoare, ți se poate restricționa accesul la internet și multe situri care îți plac pot fi închise: Google, Facebook, YouTube, Yahoo!, Wikipedia, Blogger, Twitter, Linkedin, eBay, WordPress, Bing, Tumblr șamd. 

S-o luăm cu începutul:
ACTA înseamnă Anti-Counterfeiting Trade Agreement (Acordul comercial de combatere a contrafacerii).
ACTA este este un tratat comercial plurilateral propus ca răspuns la „creșterea globală a comerțului cu bunuri contrafăcute și lucrări protejate de drepturi de autor”.

Sună bine, poate. Ei bine, nu este!

ACTA ar trebui să stabilească un nou cadru legal internațional căruia țările i se pot alătura voluntar și ar stabili un corp de guvernămînt propriu, în afara instituțiilor internaționale deja existente precum Organizația Mondială a Comerțului sau ONU.

Negocierile ACTA sunt purtate în secret și nu sunt conduse de nici o organizație internațională.

Deși titlu tratatului sugerează că înțelegerea acoperă doar contrafacerea bunurilor fizice (cum ar fi medicamentele), acordul va avea un domeniu mai larg, incluzînd infracțiunile privind încălcarea drepturilor de autor în contextul „distribuției prin internet și tehnologia informației”.

Documentul scurs include o clauză de obligare a furnizorilor de servicii internet să ofere informații despre suspecții de încălcare a copyright-ului fără mandat judecătoresc, facilitînd astfel industriei muzicale intentarea de procese și suspendarea siturilor necomerciale de BitTorrent precum The Pirate Bay.

Articolele din ziare indică faptul că acordul propus ar da dreptul autorităților care răspund de securitatea aeroporturilor și a frontierelor internaționale să facă cercetări din oficiu ale laptopurilor, playerelor MP3 și telefoanelor mobile pentru a descoperi conținut multimedia piratat. Călătorii ar primi o amendă și li s-ar confisca sau distruge aparatele.  

Pe scurt, dacă vei pune pe blog (sau pe facebook sau pe youtube) o melodie, sau o rețetă, sau o filmare în care apare un logo sau o trupă, o idee sau orice informație luată de pe un site de știri de exemplu, vei fi amendat, nu vei mai avea aces la internet și chiar vei fi putea fi trimis la închisoare.

După ce vei fi descoperit că ai dat share vei fi supravegheat îndeaproape. Tot ce faci pe internet și pe telefon. Astfel vor fi supravegheați și prietenii tăi, și familia.

Furnnizorul de internet va deveni o poliție pentru că va fi obligat să verifice fiecare pachet de informații care vine sau pleacă de la tine.

Explicație video


Apropo, cu ACTA în vigoare nu aș mai putea pune link-ul de mai sus fără să risc sancțiuni.

Îți pasă de ce ți-am spus mai sus?
Sâmbătă 11 februarie au loc demonstrații de protest în toată Europa. În România vor fi proteste în 15 orașe. În București va fi la Universitate, între 17- 22.

Links:
http://www.facebook.com/events/178989628875856/
http://www.facebook.com/spune.nu.acta

Am înfrânt poliția în instanță

Tuesday, February 7, 2012

Într-o frumoasă zi de ianuarie 2011 mergeam în parc să alerg. Coborând pe Nerva Traian spre Timpuri Noi am trecut de semafor exact când s-a făcut galben.

Un kilometru mai departe eram la semafor la Șincai. Observ cu privirea periferică o mașină oprită lângă mine, cu toate că era loc pe banda ei să meargă mai în față. Mă uit și văd o mașină de Poliție. Cei doi ocupanți se uitau la mine. Fără sirene, fără girofar, fără minte.

Le fac clasicul semn cu mâna care reprezintă "care-i treaba?". Ei îmi fac semn să dau geamul jos. L-am dat, doar ca să aud cea mai mare gogomănie din lume: cum că am trecut pe roșu la semaforul de la Timpuri Noi. I-am contrazis în mod repetat.

Mi-au zis să trag pe dreapta după ce trec de semafor. Cum i-am simțit că nu sunt prea siguri pe ei le-am zis ca nu ma duc în față și că am treabă la stânga. Ceea ce era adevărat. Culmea, nu au comentat și au zis să trag pe dreapta după ce fac stânga. Culmea, la semaforul ăla nu e voie să faci stânga. Mă rog, poate că ocupanții mașinii de poliție nu se pricepeau prea bine la regulile de circulație.

După ce am oprit pe B-dul Tineretului, a venit un tip îmbrăcat în polițist, mi-a cerut actele și tot spunea că am trecut pe roșu. Spun îmbrăcat în polițist pentru că individul ăla nu putea chiar să fie polițist. Era varzao.

I-am dat actele, mai puțin permisul, pe care nu îl aveam la mine. Uneori uit să-l iau. ;)

S-a mai contrazis cu mine de câteva ori, s-a dus la mașina lui, s-a întors, mi-a dat actele și mi-a urat drum bun. Am plecat și mi-am văzut de viață. Doar că mi-a venit acasă proces verbal prin care mi se spunea să predau permisul în termen de cinci zile pentru că am trecut pe roșu.

Am înjurat și am făcut contestație. Când m-am dus să o depun la Udriște, un băiat blonziu de la ghișeu a tot făcut figuri că ei de fapt au martor pe procesul verbal și-mi flutura o hârtie de la distanță. Mai voia să-i dau eu lui o declarație. I-am explicat că trebuie să uite despre asta pentru că acolo nu este o anchetă penală, ca să fiu eu obligat să-i dau lui declarație.

Cum tot comenta m-am consultat cu avocatul. Salut, Bubu! După care i-am spus blonziului că o să-i trimit prin poștă actele și că o să fie obligat să ia la cunoștință fără nicio declarație. Moment în care polițistul blonziu a rămas un pic descumpănit că nu i-a ieșit manevra. Îmi pare rău că am uitat să-i fac plângere la superiori pentru abuz în serviciu.

Apropo de trimis prin poștă. Dacă faceți o contestație a unui proces-verbal de circulație și alegeți să trimiteți prin poștă certificatul de grefă, va trebui să o faceți printr-un plic deschis. Adică se scrie pe el ce conține, după ce verifică funcționarul de la poștă. Și asta pentru că Poliția poate să spună că a primit un plic de la cel sancționat dar plicul nu conținea nimic. Am auzit că au făcut mizerii de genul ăsta și oamenii au rămas fără permise.

Ieri a fost ultima înfățișare a procesului meu. Ce nu au știut polițiștii? Că eu eram cu un prieten care era în mașina lui. Plecam de la mine și mergeam pe traseul comun până la Șincai. El a trecut pe galben în același timp cu mine și a depus mărturie în sensul ăsta.

Azi-dimineață mi-a dat prietenul-avocat sms și mi-a spus că am câștigat și că procesul-verbal este anulat. Ceea ce este perfect normal.

PS: Parcă îmi pare rău că nu au insistat polițiștii pe ideea că au martor asistent. De-abia așteptam să le fac plângere penală pentru abuz și fals în acte.

Să-i fie de bine

Wednesday, February 1, 2012

Dar eu i-am spus: păsărică, vezi că ți-a rămas ceva între cioc!


Prietenul cu ciocu' mic

Tuesday, January 31, 2012

A țopăit o vreme pe zăpada de pe aparatul de aer condiționat, s-a spălat, a băut apă, s-a jucat cu alți prieteni, după care m-a întrebat dacă nu am firimituri.

Cred că nu îi era așa de foame pentru că a zburat când m-am ridicat.

A zis că mai vine zilele astea și că la nimeni nu e așa soare ca la mine.

Totul redus la cap

Monday, January 30, 2012


În magazinul ăsta din Cora aveau numai pantaloni, și numai fuste, și numai tricouri, și numai accesorii. Toate verzi, și toate roșii, și toate galbene, și toate fuchsia, și toate negre. Articolele sunt doar sport, și doar elegante, și doar casual.

Magazinul este numai pentru femei, și numai pentru bărbați, și numai pentru copii, și nu numai.

Totul era redus numai azi, și numai mâine, și numai luni, și numai pe 18 februarie, și numai pe 5 iulie, și numai în 2012.

Cât era totul?

McDonald's și Burger King = groaznic!

Friday, January 27, 2012

Jamie Oliver a învins mai multe lanțuri fast-food.

A demonstrat cum este folosit hidratul de amoniu, adică amoniac și apă, pentru a trata cele mai proaste bucăți de carne de vită care sunt vândute pentru câini în mod normal. Și asta pentru că ei au sistemul digestiv mai dur și pot rezista la E-coli, salmonela și alte boli conținute de părțile astea.

După ce e tratată, stoarsă și tocată, mizeria asta este folosită exact ca un diluant. Adică folosesc până la 50% în amestec cu carnea de calitate. Diluează carnea!

Mai au și dreptul de a nu scrie nicăieri că folosesc amoniac în proces.

În urma dezvăluirilor lui Jamie trei lanțuri au anunțat că renunță la tratarea cu hidrat de amoniu: McDonald's, Burger King și Taco Bell.

Uitați-vă la film și uitați de McDonald's și de Burger King, chiar dacă au renunțat la amoniac. Cu siguranță mai fac multe alte mizerii.

Primește si dăruiește diacritice!

Tuesday, January 24, 2012


































Cum e-n poză e și-n titlu. Primește si dăruiește.
Sau de ce a fost ignorat semnul diacritic de la si.

Poate că factorul cumulativ nu a fost destul de important și au decis să-l ignore. Să nu se mai înțeleagă că și primești, și dăruiești.

Poate s-au gândit că lumea va înțelege Primește și (un pic de) Dăruiește. Astfel s-au gândit să nu-i mai schimbe valoare fonetică a lui s pentru a produce o ruptură a lecturii.

Poate că DTP-istul care a făcut layout-ul este poliglot și s-a gândit că virgula de sub s are șanse să arate ca un umlaut sau ca un accent ascuțit peste litera u din Dăruiește. Ar fi fost o dramă să se citească Dărüiește sau Dărúiește.

Poate n-au vrut să strice fluiditatea liniei care unește cele trei cuvinte.

Poate au rămas fără ață-n pointer în ultimul moment.

Sau poate au greșit pur si simplu.
Ptiu! Uite ca am inceput si eu sa scriu fara diacritice.

Primesc si daruiesc diacritice.

Modificări ale drepturilor de autor (sic!)

Thursday, January 19, 2012

Din 2012 s-a modificat Codul Fiscal.

Referitor la veniturile realizate din drepturi de autor (că și asta ne doare):
- impozitul pe venit va fi calculat la venitul brut realizat, după ce se vor deduce contribuțiile sociale obligatorii (șomaj și pensie) care se rețin la sursă (contribuția la sănătate nu poate fi reținută la sursă ci se plătește de către cesionar, adică o mare tâmpenie). Mai exact ți se virează în continuare cei 5,5% pentru sănătate.

La un venit brut de 1000 de lei se va calcula așa:
1000*0.5% = 5 lei - șomaj
1000*10.5%= 105 lei - pensii

1000-5-105= 890 - venitul la care se calculează impozitul pe venit

890*16%= 142.4 lei - impozit pe venit

Suma pe care o încasezi este 1000 - 5 - 105 - 142.4 = 747.6 lei, în care sunt incluși și cei 5.5% pentru sănătate. Adică 55 lei.

Ceea ce ne duce la ideea că banii tăi sunt 692 de lei. Să-i stăpânești sănătos!

Mai poți alege să plătești impozitul pe venit final de 16% sau anticipat de 10%.

Acum să mă întorc la muncă. Vreau să fac și mai multe calcule anul ăsta.

Când afară-i vopsit gardul

Friday, January 13, 2012


La Poliție e leopardul. Adică la cea din Pipera. Știti voi, aia modernă, unde nu se ia șpagă și unde nu mai stai la cozi.

Aș! Am fost ieri acolo. Doamne! Ferește!

Te scârbești de când ajungi în parcare. Tot felul de țigănași și tot felul de șmecherași care-și sug dinții de șmecherie te întreabă dacă nu vrei să-ți facă ei actele. Pe sistemul "Aici durează mult, stai la cozi. Nu mai bine ne dai nouă niște bani, că știm noi niște politiști cinstiți care ni le fac mai repede decât ție."

Aparatele care distribuie numere de ordine sunt defecte. Scrie mare pe ele.

Angajații tot de sus vorbesc și au un limbaj și un ton neadecvate. De genul auzit aseară: "și ce vreți domnișoară să vă fac eu?" Nu, nu vorbea cu mine.

Am întrebat-o pe o tipă de la ghișeu dacă la permis nu se dă dovada depunerii lui la preschimbare, ca la cartea de identitate. Mi-a răspuns că nu înțelege ce o întreb. Am lăsat-o în pace, să nu-i deranjez și-așa puținele procese mentale.

Scaune și mese rupte, pereți murdari și lipsă prosoape de hârtie la toaletă.

În seara asta merg iar. Mii de tunete, cât de mult aștept momentul ăsta!

Blog Widget by LinkWithin
toateBlogurile.ro