Live below the line - ultima zi și concluzii

Saturday, May 25, 2013

A trecut și ultima zi. Cereale cu iaurt, sendviș cu ou și supă de linte.

Mi-a și rămas mâncare:
- două ouă (din șase)
- două porții de iaurt (dintr-o găletușă)
- două porții de cereale integrale (din 500 de grame)
- 4 felii de pâine (din 10)
- două porții bune de legume congelate (din 500 de grame)
- 3-4 porții de paste (din două pungi de 400 de grame)

Calculând, rezultă că media este de 3.5 lei pe zi.

Concluzii.
Este evident că poți să mănânci cu 5 lei pe zi.
Nu mănânci bine, poate nu mănânci destul, sigur nu ai toți nutrienții de care ai nevoie, sigur nu îți poți face poftele.
Carne, brânză, fructe, legume - sunt visuri destul de îndepărtate. Poate să mai guste cei care stau la curte și care au găini și grădină cu pomi fructiferi și cu legume.

Cântarul arăta 83.9 kg luni dimineață. Sâmbătă dimineață arată 81.8. E adevărat că am alergat sau am făcut exerciții în 3 zile din 5, dar și oamenii săraci muncesc uneori zi-lumină pe salarii mizere.
Am avut și o noapte aproape nedormită, am avut și zile alerte în care am mâncat mai puțin. Dar mai puțin mănâncă și cei care sunt în oraș cu treabă și nu-și permit să cumpere sau să mănânce la restaurant. Așteaptă până ajung acasă.

Am resimțit rutina, mâncând cam aceleași alimente. Sunt convins că nici cei săraci nu au multe opțiuni. Am auzit de persoane/familii care mănâncă luni de zile același fel de mâncare.

Am resimțit lipsa fructelor și legumelor proaspete. La 7 lei kg de roșii, nici nu a putut intra în discuție, la bugetul ăsta.
După carne nu pot să spun că m-am perpelit. Este adevărat că pește și fructe de mare aș mânca și la micul-dejun.
Am avut tendința inconștientă să mănânc mai sărat și mai condimentat. Probabil pentru a compensa lipsa din aleimentație a unor substanțe importante. Nici măcar nu mi-am dat seama că mănânc mai sărat. Mi s-a spus la degustarea primei supe de linte: "asta e sărată pe gustul meu, nu pe al tău". Nu mă omor cu sarea în mod normal.

Nu mi-a fost extrem de foame, dar nici nu-s mâncău în general.

De-abia aștept să mănânc fructe, o salată mare cu de toate, lapte, un pește, broccoli (și ceva dulce).

M-am surprins uitându-mă la panouri prin oraș și spunându-mi "nu mi-am permis și asta". Și nici măcar nu mă uitam la cine știe ce. Mă uitam la panouri de supermarket cu oferte de produse aparent banale.

Doar că, deodată, îți dai seama că nimic nu mai e banal, nimic nu mai este un dat. Totul are altă importanță și ai un cu totul alt mod de a vedea viața. O cireașă coaptă e ca o mașină nouă.

Înveți să te bucuri de lucruri mărunte, de care uităm să ne mai bucurăm dacă nu costă sute de euro și dacă nu sunt la modă. Toate aste pălesc atunci când ești sărac. Devine o luptă pentru supraviețuire.
Era să scriu că este o luptă monotonă, dar nu e așa. Este o luptă palpitantă, plină de adrenalină, când poate nu știi ce mănânci mâine sau nu știi cu ce plătești cheltuielile lunare. Sau cu ce îmbraci copilul.

Mâncarea aruncată de țările bogate ar fi de ajuns pentru a hrăni țările sărace. Dar cine să se gândească la asta? Suntem prea preocupați să facem alte cumpărături din care o să aruncăm jumătate. În astea 5 zile eficiența a fost maximă. Nimic nu a fost aruncat, totul a fost folosit. Asta înseamnă să-ți iei doar ce-ți trebuie! Nu tot ce ți se pare că-ți trebuie. Și nu tot ce-ți spun alții că-ți trebuie.

Daca toți cei care pot să facă, ar face ceva și pentru cei nevoiași, alta ar fi situația lor.
Dacă am reușit măcar să fac pe cineva să se gândească la cei care nu-și permit nici să se hrănească așa cum ar trebui, consider că experimentul nu a fost degeaba.
Dacă reușesc să fac pe cineva să doneze măcar o porție de mâncare, experimentul este un succes.

Pentru donații în bani avem la dispoziție organizațiile participante la Live below the line aici. Avem la dispoziție și organizațiile locale care luptă cu sărăcia.
Și avem la dispoziție mulți oameni care nu au ce să mănânce.

Live below the line - ziua 4

Friday, May 24, 2013

Ieri a fost altă zi nebună. Nici nu am mai apucat să fac poze. Nici nu prea am avut la ce.

De dimineață am plecat pe drumuri. Am început în viteză cu clasicele cereale cu iaurt.
Pentru prânz mi-am făcut deja clasicul sendviș cu ou și l-am luat la pachet. Am fost la mare, la un client, și am vrut să mă țin de experiment. Pentru drum mi-am luat o sticlă de apă Țevian, de la robinet.

În mașină se mâncau tot felul de drăcii luate de la benzinării. Eu mai luam câte o gură de apă. :)

La mare am ajuns și la o terasă, unde a trebuit să mă abțin în timp ce oamenii mâncau salate și pizze. Nu a fost foarte greu.

Pe seară am fost într-o vizită și nu am mai apucat să-mi gătesc. Am băgat o felie de pâine la prăjitor și am mâncat-o cu câteva linguri de iaurt.
Având toate astea în vedere, mi-am permis ca în vizită să mănânc câteva alune de pădure, coapte în casă. Yummy!

Azi e ultima zi. Deja cântarul arată mai puțin. Detalii în concluziile de mâine.

Despre live below the line click aici.

Live below the line - ziua 3

Thursday, May 23, 2013

Ieri am mâncat și mai puțin.
Am dormit vreo 3 ore noaptea, m-am trezit, am mai muncit puțin și am plecat direct într-o prezentare de pitch.

Deci am sărit peste mic dejun, am luat vreo 2-3 linguri de iaurt, pe fugă.

La prânz am mâncat, în vizită fiind, un ou fript pe două felii de pâine.
Seara am făcut fusilli cu legume și cu busuioc. Iar au ieșit gustoase. Am și donat o parte a porției generoase. 

Visez la fructe și legume.

Despre Live below the line click aici.

Live below the line - ziua 2

Wednesday, May 22, 2013

Am început dimineața tot cu cereale și iaurt.
La prânz am mâncat un ou la teflon, fără ulei, pe o felie de pâine.

Am trecut repede peste mic-dejun și prânz pentru că de-abia așteptam să ajung la linte.
Din un pumn de linte, o ceapă, un cartof, sare, piper, oregano și coriandru a ieșit o supă decent de bună.
A fost apreciată de încă o gură. Au ieșit chiar două porții. Lângă bol a fost și o felie de pâine integrală.

Am senzația că de mâine o să încep să resimt monotonia, lipsa de opțiuni. Fără să ai bani nu prea îți poți permite diversitate în fiecare zi.

Deja resimt lipsa legumelor și fructelor proaspete. De carne și brânză nu sufăr deloc. Toate astea sunt destul de scumpe încât nu pot intra în meniul de 5 lei pe zi.

Despre Live below the line click aici.

Live below the line - ziua 1

Tuesday, May 21, 2013

A trecut prima zi. Fără probleme.
E drept că oricum nu sunt un mare mâncău.

Dimineață am mâncat cereale integrale cu iaurt. Am descoperit că iaurtul Sanlacta nu e rău deloc: cremos, gustos și miroase bine.

Pe la ora 2 îmi era foame bine. Poate și din cauza faptului că mănânc regulat mesele zilei. De obicei mănânc pe la ora 1.
Mi-am făcut un sendviș cu omletă dintr-un singur ou și cu două felii mari de pâine făcută în casă. Sare, piper și un pic de busuioc. Yummy! Orice firimitură care cădea din el era recuperată. A fost cam multă pâine totuși.

Seara am gătit.
Penne cu legume. Delicioase și destul de multe.
S-a gustat din ele și au fost lăudate cum că "sunt mai bune decât ce mănânc eu". :)

După prânz și după cină m-am simtit destul de plin și mă gândesc să mai reduc porțiile. O singură felie de pâine și mai puține paste. Dacă o să-mi fie foame - completez după.

Am făcut și mișcare, ca de obicei, nimic mai mult: 10 km alergare după care exerciții la aparatele din parc. Nu e nimic deosebit, ba chiar e ca în viață. Și oamenii sărmani muncesc de dimineață până seara, deci au consum mare. Nu prea am văzut sărmani grași.

Să nu uit, am băut apă de la robinet. Încă nu am murit și nici nu o să mor de la ea în curând.

Ziua 1 - over.

UPDATE: Mâncarea de azi a ieșit la maxim 4 lei, la un calcul sumar.

Live below the line - cumpărăturile

Monday, May 20, 2013

Așa arată cumpărăturile pentru cele 5 zile. Începi să vezi altfel rafturile supermarketului când bugetul este foarte limitat.

Privirea stă mai mult în partea de jos unde sunt produsele mai ieftine. La nivelul ochilor sunt cele de brand.

Ai tot timpul calcule în cap, să te încadrezi în sumă. Faci calcule și pe zile: pentru câte zile îmi ajunge mâncarea asta, cum o combin, în ce zile mănânc ce.

Am încercat să stau pe partea cât mai sănătoasă. M-am ferit să mă înfig în pate, în icre și în alte bazaconii. 
Cu ce m-am ales: cereale vrac, iaurt la găleată, linte roșie vrac, legume congelate vrac, un amestec Yammix să fac în casă pâine integrală cu cereale, ouă, cartofi, ceapă, fusilli și penne.
Total = 25 de lei.

Mâine detaliez meniul primei zile.

Pentru cine nu a citit despre Live below the line - click aici.

Live below the line - cum să trăiești cu 5 lei pe zi


Live below the line este o campanie anuală împotriva sărăciei, care îi provoacă pe participanți să trăiască la limita acesteia pentru cinci zile.
Scopul campaniei este de a crea notorietate, făcându-i pe oameni să înțeleagă mai bine ce înseamnă să fii sărac. Asta în condițiile în care 1.4 miliarde de oameni trăiesc cu 1.5 dolari pe zi. Este standardul mondial pentru sărăcie.

Și ăsta este doar un exercițiu, care unora li se pare imposibil de realizat. Dar cei 1.4 miliarde de oameni trebuie să acopere toate aspectele vieții din cei 1.5$ pe zi: mâncare, apă, casă, transport, sănătate, educație.
Prea multe de făcut din atât de puțin.

Anul trecut au participat 15.000 de oameni. Anul ăsta sunt așteptați 20.000.

Eu sunt unul dintre ei.

De azi, pentru 5 zile, o să mănânc cu 5 lei pe zi. Poate părea imposibil, nu? Nu este deloc.
Pe situl livebelowtheline sunt linkuri către blogurile celor care au participat. Sunt chiar și cărți de bucate cu meniuri de 5 lei pe zi.

Și nu trebuie să vă gândiți la Africa pentru a vă gândi la sărăcie extremă. În România sunt foarte mulți oameni pentru care cei 5 lei reprezintă realitatea zilnică și sunt mai aproape de voi decât credeți.

Încercați și voi "dieta săracului" și încercați să și donați.
Fie pe situl lor, fie unei organizații locale, fie să dați pur și simplu cuiva de mâncare.

Traseul asteroidului 2012 DA14

Friday, February 8, 2013

În noaptea de 15-16 februarie 2013 o să treacă foarte aproape de noi un asteroid.
Pe numele lui 2012 DA14.

O să treacă atât de aproape încât o să fie printre Pământ și sateliții geostaționari.
Nu, nu o să murim. Nu se ciocnește cu noi.

Pentru pasionați, el poate fi și văzut în acea noapte. Am făcut un print screen din Stellarium pe care am desenat traiectoria lui și locurile unde poate fi văzut la anumite ore.


Click pentru zoom.

Va trebui să urmăriți steaua care se mișcă cel mai repede. :)

La lăsarea serii va apărea la est. Se deplasează dinspre Leu, trece prin Carul Mare și se duce spre Steaua Polară.

Traiectoria va fi ascendentă la începutul nopții și va deveni descendentă după miezul nopții, datorită rotației Pământului.

Să sperăm că va fi cer senin.

UPDATE: O să avem nevoie de binoclu pentru a-l vedea. Doar că o să fie cer acoperit, cu doar puține spații. De pe la 1 noaptea e probabil să fie ceață.
Dacă o să fie așa, putem vedea streamingul live de la NASA, de la ora 21, aici: http://www.ustream.tv/nasajpl2


Spital de stat, sănătate necurată

Tuesday, November 20, 2012

Azi am ajuns, ca însoțitor, într-un spital de stat. Am mers la pont, la un medic bun.

Am avut plăcuta surpriză să găsesc barieră cu taxă de parcare. Mi-am zis că s-or mai fi modernizat și mai iau câțiva lei pentru a mai adăuga la bugetul minuscul pe care îl au.

O altă surpriză plăcută a fost medicul, din câte mi s-a spus. Medic care s-a purtat frumos, a avut modalități diferite de abordare ale simptomelor și care nu a pus diagnosticul așa-zis evident, ca să scape mai repede.

Doar că surprizele plăcute s-au oprit aici.

Când intri în secție habar nu ai încotro să te îndrepți. Când întrebi o asistentă îți răspunde grețoasă că pe coridor și că scrie pe ușă. Adică trebuie să bați toată secția în căutarea cabinetului uni medic în loc să fie niște discrete direcționale la intrare. Bonus - atitudinea oligofrenă a asistentei.

Am găsit cabinetul și ne-am așezat pe banca de la ușă. Secția este una cu tavane și ferestre înalte, cu bănci aproape la fiecare cabinet, aparent curată. Pe ici, pe colo se observă problemele: podele tocite, plinte căzute, tencuială exfoliată, uși care nu se închid cum trebuie, aviziere improvizate din bucăți de placaj.
Dar nu astea erau marile probleme ale acelei secții. Ci oamenii.

Era ora 7:15 și niciun pacient nu umbla pe holuri. Dormeau.
Dar aveau grija de asta femile de serviciu, infirmierele, asistentele și unii medici.

Toată lumea vorbea în gura mare. La modul rural. Ieși la poartă și strigi la Gheorghiță care stă la trei case mai încolo. E liniște, trebuie să te audă. Așa procedau și cei de mai sus.

Unde este targa noastra, urlă o femeie. La morgă, îi răspund vreo trei altele din zone diferite ale culoarelor.
O asistentă acră certa două femei de serviciu că a trebuit să șteargă ea nu știu ce masă. În gura mare.
Femeile de serviciu măcăneau într-una în ecoul tavanelor înalte. O secundă nu le tăcea gura.
Doi medici povesteau și râdeau zgomotos.
Un asistent urla după o asistentă, spunându-i că o să-i dea alteia nu știu ce medicament.
Femeile de serviciu intrau în saloane dând ușile de pereți, aprinzând luminile, trezind pe toată lumea.
Cutiile de gunoi erau târâte peste tot cu un fâșâit deranjant.

Toate astea într-o secție de spital unde ar trebui să fie liniște. Oamenii de acolo sunt bolnavi, au nevoie de odihnă fizică și mentală, au nevoie de liniște. Mi se pare una dintre primele reguli scrise cu litere capitale în cartea îngrijirii medicale. Probabil că personalul îi vede pe bolnavi mult inferiori. Ca pe niște invadatori pe secția lor personală, primită moștenire de la toți strămoșii lor comuni.

Tot femeile de serviciu lăsau ușile larg deschise în cealaltă parte a coridorului, chiar și când nu aveau treabă cu ele. Urmarea - un val de frig îi făcea pe oameni să mai strângă pe ei geci, fulare și halate de molton.

La curățenie se foloseau substanțe cu mirosuri foarte puternice. Mă deranjau și pe mine, care nu-s foarte sensibil. Mă întreb cum simt pacienții mirosurile alea venite parcă intenționat să îi atace și olfactiv.

Asistentul Paul are un comportament obsesiv-compulsiv. Are un ritual dus cu capul de fiecare dată când trece pe lângă ușa cabinetului în care lucrează, apasă de 4-5 ori pe clanță și tot de atâtea ori mișcă ușa doar câțiva milimetri, ca și când vrea să o deschidă foarte încet. O închide și mai face de câteva ori de la capăt.
Oare nu și-a luat medicamentele?

Pe alocuri, vedeai oameni dând din mâini și uitându-se pe pereți. Nu, nu aveau halucinații.
Se apărau de țânțari. Eu nu am mai văzut țânțari de multă vreme. Dar într-o secție de spital, la sfârșit de noiembrie, la 2 grade celsius, zboară nestingheriți țînțarii.
Mi se pare din nou o regulă elementară, ca într-un spital (unde tratezi boli) să nu ai insecte care transmit și ele boli. Asta în mileniul trei.
Pe lângă asta, nu știu cum se odihnesc pacienții asaltați de insecte zburătoare, bâzâitoare și ciupitoare.

Dar arsenalul de insectar nu se oprește aici. Am văzut și păianjeni. Am văzut și alte tipuri de musculițe zburătoare. Ca să nu se simtă bolnavii singuri. Probabil că sunt ca Labradorii duși prin spitale în alte țări cu alte mentalități. La noi sunt insecte.

Am mai vazut cum asistente și infirmiere ignorau pacienții care le salutau și care încercau să le întrebe lucruri. Îmi venea să mă ridic, să o iau de guler și să o duc înapoi la omul pe lângă care a trecut și să o întreb dacă e imbecilă. Aș ignora-o și eu așa când ar întreba de salariu. După care i-aș face vânt pe ușă, să meargă să se poarte așa cu rudele ei, nu cu ale altora. Și nu cu cele care sunt bolnave, care îi platesc salariul și care îi mai dau și șpagă.

O altă asistentă certa un pacient care o întreba exact ce nu are voie să mănânce. Ce, nu v-am spus odată că nu aveți voie fructe și legume?

Toate cele de mai sus nu au legătură cu bugetul de sănătate, nu au legătură cu salariile.
Au legatură cu nepăsarea și cu lipsa de educație. Au legatura cu frustrarile care nu sunt lasate acasa.
Au legatură cu sistemul care parcă nu vrea să evolueze.

De ce e așa de greu să-ți pese?

Înscriere pentru TVA la încasare

Tuesday, October 23, 2012

Dacă nu știați.

Firmele care au cifre de afaceri anuale sub 2,25 milioane de lei (500.000 euro) trebuie să se înscrie la Fisc prin depunerea Formularului 097 apărut în Monitorul Oficial.

Dacă nu știați nici asta, înscrierea este o obligație, nu o opțiune.

Și ultima surpriză: înscrierea se poate face doar până la 25 octombrie 2012!

Deci de ce să nu facem o răscoală la ghișee dacă tot putem? Adică de ce nu vede Fiscul ce firme se încadrează și să le aloce automat? De ce trebuie să se calce lumea în picioare timp de doar câteva zile?

Țara mea de glorii, țara mea de mi-ar fi dor.

Blog Widget by LinkWithin
toateBlogurile.ro