Șapte ore mai târziu am poposit la Prică (mulțumim) unde am stat doar câteva ore. Asta pentru că la 5 dimineața am plecat către, să mă iertați, Pula.
O oră mai târziu ieșeam din țară pe la Cenad. Am luat vigneta de Ungaria și am mers către Makó, unde începe autostrada.
De aici a început condusul de rutină, nu aventură pură ca în țară. :)
Am făcut cam 4 ore până la granița cu Croația. La prima benzinărie ne-am interesat de monedă: este Kuna și erau 7.3 pentru un euro. Litrul de motorină este 10.33-10.38 kuna. Deci ca la noi - 6.3 lei.
Nu ai taxă de drum decât la autostradă. Un sistem de cabine de taxare amplasate la intrări/ieșiri. Poți plăti cu monedă locală, cu euro (primești rest în kuna), sau cu card. La intrare pe autostradă îți iei singur tichet de la automat și plătești la ieșire sau la intersecții majore cu alte autostrăzi. Casierii sunt foarte prietenoși, vorbesc ceva engleză și unii chiar au ținut să menționeze că știu și câteva cuvinte în română - La Revedere!
Peste încă 4 ore am ajuns la Rijeka și urma să o luăm pe autostrada spre Pula. Ne-am gândit să o luăm pe drumul nașional care merge pe malul mării, să vedem mare, stațiuni și insule. Să intrăm în mood că până acum am mers pe continent.
Am făcut asta doar pentru vreo oră pentru că se mergea destul de greu. Drumurile printre orașele de coastă sunt destul de înguste și pline de serpentine. Toată Croația este un munte care se năpustește în Marea Adriatică.
Așa că am luat-o către mijlocul peninsulei Istria, pe unde merge autostrada spre sud.
În Pula aveam rezervare la Park Plaza Verudela. Un resort mare pe o peninsulă cu forme fluide, la ieșirea din oraș.
Aici am avut un studio la parterul unei vile cu un etaj. Bucătărie utilată, zonă de masă și zona de somn.
Pentru că eram la parter aveam și o terasă la nivelul ierbii, spre deosebire de balconul de la etajul 1 care era cam de 1 metru pătrat. Marea era 30 de metri mai la vale iar măslinii și rodiii plantați peste tot întregeau atmosfera mediteraneană.
Am făcut snorkeling în golful de lângă vilă. Apa era impecabilă, se adâncea brusc și te lăsa să vezi multe specii de pești, de la barbuni la zărgani. Mă apropiam la un metru de grupuri de 10-15 care mâncau te miri ce de pe căte o piatră. Nici nu mă băgau în seamă.
De multe ori, furat de peisaj, mă trezeam în mijlocul unui grup de pești bleu.
Fundul mării este foarte pietros. Ca să intri în apă ai nevoie de cipici. Ne-am luat de pe pietonal cu 2-3 euro.
Orașul Pula este mic, cochet și plin de vestigii romane. Poate pentru că a fost centrul administrativ al peninsulei pe vremea lor. Amfiteatrul de aici este cel mai bine păstrat dintre cele 200 rămase. Are întregi cele trei stiluri de arhitectură.
De mâncare găsești cam orice dar cu precădere feluri marine. Fructe de mare și pește. Proaspete și bine făcute.
Următorul episod - insula Brijuni. Fieful lui Tito, unde a făcut safari park și unde se găsesc vestigii romane și urme de dinozauri.
Posts
0 comments:
Post a Comment