De la Stroe Fulgeratu' la Tata Mosu'

Am fost la o alta prelegere a lui Adrian Majuru: Bucurestiul Intunecat - De la Stroe Fulgeratu' la Tata MOSU'. Despre hoti, talhari, cersetori, copii din flori si copii cu malformatii. Despre cum actionau primii si despre cum erau vazuti cei din urma acum 2-3 sute de ani.

Cam asa era prezentata:
"Istoria celor fără de istorie continuă să fie o temă de care istoricii încă se feresc. Este ocolită chiar și de funcționarii statului, care ar trebui să cunoască îndeaproape fenomenul social subteran. Ei ar trebui să reflecteze asupra fenomenului mizeriei sociale și al sărăciei educaționale, care se extinde progresiv către tot mai variate structuri ale societății românești, să descopere soluții.
Istoria celor fără de istorie vine de departe, de la o mare distanță de documentul istoric scris. Lumea lor a fost întîi circumscrisă de mitologie și folclor, apoi de cutumele și obiceiurile locurilor, și în cele din urmă de lumea supravegheată a statului care a încercat să ofere definiri, catalogări, iar apoi să impună restricții, control și supraveghere.
Prelegerea de față se dorește a fi o pledoarie pentru istoria marginalului, pentru studierea și astfel ameliorarea destinelor celor alungați în afara istoriei oficiale, frumoase, atent controlate. Vom intra în povestea unor bandiți celebri interbelici precum „Tata Moșu” și le vom urmări traiectoria din copilărie la maturitate, de la inocență la destinul „încarcerat” de mai tîrziu.
Vom intra și în povestea unui loc mai puțin cunoscut: mahalaua calicilor, curte a miracolelor, lume amestecată unde își dădeau mîna două lumi: cei care trăiau altfel pentru că cel mai adesea nu au avut încotro din cauza sărăciei, vieții dezordonate sau familiei risipite și lumea celor care nășteau altfel: pitici, cocoșati etc sau „deveneau”altfel din cauza unor „evenimente” nefericite: ciungi, ologi, fulgerați etc.
Vom vedea reacțiile societății de la medieval la modern și contemporan față de realitățile sociale subterane: atitudini de condescendență, de apropiere întru cunoaștere și soluții practice, de la Constantin Brâncoveanu la dr.Nicolae Minovici.
Ceea ce ne propunem în primul rînd este să dovedim faptul că istoria marginalului este un domeniu de confluență și de interferență culturală, de intersectare cu istoria unor variate discipline precum geografia urbană, sociologia, antropologia, medicina, literatura, etnografia, arta etc. Abordarea unui asemenea subiect înseamnă un efort constant de studiu interdisciplinar.
Lumea periferiilor sociale este o adevarată societate subterană, cu o evoluție paralela față de aceea pe care o cunoaștem cu toții, dar care poate determina în anumite circumstanțe istorice schimbări neașteptate, deformări culturale și spirituale de nebănuit. Aceăsta lume îngenuncheată la marginea societății nu trebuie ignorată, abandonată sau alungată din organismul social. Ea are propria-i ierarhie, propriile-i valori morale și chiar instrumente de organizare și de impunere a modelelor comportamentale fermentate în interiorul său. Este un adevărat organism social și cultural, care, în viitor, se poate ridica împotriva „realizaților”, a „normalilor”, pentru a le cere socoteală pentru ignorarea voită sau indiferența pasivă.
Exclușii, sufletele ce aleg să trăiască altfel, sînt semenii noștri, care într-un scurt pasaj al vieții lor s-au risipit și nu s-au mai putut aduna. Poate că, acolo, în lumea subterană și nocturnă descoperi cu ușurință faptul ca „destinul înseamnă locul și momentul în care te naști”."

Din nou s-a mirat istoricul de cata lume a venit la un asemenea subiect de nisa. Din nou s-a stat la final cu multe intrebari si discutii pe tema asta sau pe altele conexe. Din nou mi-a placut. O astept pe urmatoarea.