Drama-n DVD-uri

Si i-am spus sa nu se incurce cu cine nu trebuie...

Hent cu mana

Duminica am fost la handbal. A jucat Steaua cu Kolubar din Serbia in Cupa Cupelor. Tot Steaua a castigat cu 31 la 26 dupa ce a fost si condusa de multe ori si dupa ce a fost la distanta de numai 1-2 goluri. Georgescu a fost MVP. A marcat 11 goluri. La un moment dat il marcau direct si avansat in speranta ca nu mai da goluri.

Sincer sa fiu mi s-a parut ca sarbii erau mai dinamici, le ieseau mai bine pasele si atacurile. Arata mai bine ce faceau ei. Se pare ca ce am facut noi era mai eficient.

E drept ca nu a fost ca la fotbal. Nu s-au scuipat seminte si nu s-a injurat de toata familia sarbilor si a adversarilor romani ai Stelei.

Nu stiam ca Oana Roman e pasionata de handbal. Sau poate e pasionata de handbalisti. Li se cam scurgeau ochii tipelor din sala dupa baietii inalti, transpirati si cu mainile lipicioase (de la clister, nu va ganditi la prostii).

Am filmat ultima faza. Mai erau 2 secunde. A venit si portarul in atac. Sa fie bine.

Ghiftuiala Pascala

Au inceput.

Campaniile pentru Fiobilin, No-Spa samd. Medicamente pentru cand mananci prea mult, prea greu, prea prost. E si normal sa inceapa. Vin Pastile si romanul stie ca trebuie sa se ghiftuiasca.

Nu ar face unul o campanie care sa incerce sa educe. Mesaje discrete ca: "nu ma baga in tine pana se vede mancarea intre amigdale", "nu mai manca precum un animal hamesit", "mai ai zeci de ani in care sa mananci", "stii cata mancare iti trebuie?", "stomacul tau este cam cat un pumn. cata mancare poti baga in el, fomistule?"

La final sa-ti spuna ca daca exagerezi din greseala, poti lua un medicament. Mare grija!

Ei bine, nu. Ei transmit urmatorul mesaj: "Baga-n tine, blambecule, pana ti se face rau. Daca nu mori, ia un medicament sa incerci de repari stricaciunile. Ca doar de-aia suntem aici. Pentru ca tu mananci ca un porc. Porcule!"

De mine iar or sa rada rubedeniile cand or sa-mi puna in fata aperitiv, ciorba, felul 1, felul 2, felul 3, felul 4 si desert. Si eu o sa le spun ca nu mai pot sau doar o sa gust din fiecare. Or sa ma intrebe daca nu-mi place si or sa-mi spuna sa mananc pentru ca este mancare de ajuns. Daca mai ajungi si in vizite ai incurcat-o. Urmeaza felul 5 si felul 6. "Trebuie sa mancati ceva, veniti de pe drum."

Da, venim de PESTE drum. Trebuie ca suntem infometati. Ca nimeni nu are zilele astea de mancare in casa.

Pofta mare!

Dragoste caineasca

Cu rautate. Si insistenta. De-abia ma abtineam sa nu rad.

Cauta-m-ati la status

De cateva zile imi tot vin niste mesaje de la niste situri cum ca cineva ma cauta sa vada daca-s invizibil pe messenger.

Numai ca nu exista vreo persoana pe lumea asta care sa-mi poata spune: HA! Te-am prins! Esti invizibil. Pentru ca as intreba-o pe acea persoana daca e bolnava psihic. Si grav.

Daca sunt invizibil inseamna ca nu am chef, timp sau stare sau orice altceva sa stau pe mess. E atat de simplu. Si la mine nu sunt unii pusi pe vizibil si unii pe invizibil. Toata lumea in aceeasi oala a statusului. Imi spunea cineva, foarte serios, sa nu mai stau invizibil data viitoare cand vorbim. I-am explicat ca "Sorry, no can do!"

E adevarat, totusi, ca as putea uneori sa vorbesc numai cu anumite persoane. Asa, din invizibilitatea mea. Din nou, este alegerea mea. FUCK OFF!

Daca vrea cineva pot sa si cant in timp ce dansez ca nebunii: Suuunt in-vi-zi-biiiil! Suuunt in-vi-zi-biiiil! Suuunt in-vi-zi-biiiil! Suuunt in-vi-zi-biiiil! Suuunt in-vi-zi-biiiil! Suuunt in-vi-zi-biiiil!

Verificati-ma, deci, in continuare. Nu o sa neg vreodata ca am fost invizibil. Puteti mai simplu sa ma intrebati: Esti invizibil? O sa va spun ca sunteti nebuni, ca nu exista oameni invizibili. Sau nu stim noi de ei inca.

Nebunilor!

Incaltaminte de vara - Dunlop SP SPORT MAXX

Ieri mi-am cumparat cauciucuri de vara. Si le-am si pus pe masina. Dunlop SP SPORT MAXX cu protectie de janta. Normal ca am dat si o tura nocturna sa trag de ele pe curbe si sa vad cum franeaza. Sunt multumit. Si or sa fie si mai bune dupa ce se uzeaza un pic. O sa dau o tura la Brasov sa vad exact cum sta treaba. Am mers si tare si nu-s asa de zgomotoase pe cat spuneau unii.

Acum sa va vand un pont tare: le-am luat de la Esrom - B-dul Aerogarii 38. Pretul a fost foarte bun si mi le-au si montat, echilibrat in banii aia. Si oamenii aia se misca foarte repede. Parca eram la formula 1. Un tip scotea capacele de pe prezoane. Cand a trecut pe partea cealalta a masinii alti au scos rotile si au inceput sa inlocuiasca pneurile. Tipul cu capacele le-a adus si pe celelate doua langa ei si ajuta in continuare: le lua pe cele de iarna si le baga in pungi, le dadea pe celelelate la mana, a mai echilibrat si el una la alta masina de echilibrat, a dat cu vaselina pe tambure.

Stateam si ma uitam si nu-mi venea sa cred. In nenumarate alte randuri am fost la schimburi de roti pentru mine sau cu prieteni. Si am stat cu orele. Se ocupa un singur blambec fara chef, care mai si vorbea cu alt blambec, se misca si incet si iti venea sa ii faci cauciucul guler. Mai si strambau din nas la spaga. Celor de la Esrom mi-a facut placere sa le dau ceva.

E a doua oara cand lucrez cu ei si ii recomand. Merita.

My next pet?

Apocalipsa de primavara

Pfiu!

Weekend de pierzanie. De mult timp nu am mai servit chiar asa.

Joi - Gaia. (pana dimineata)

Vineri - Biavati. (pana la 4)

Sambata - Fratelli. (pana dimineata)

Duminica - gratare. (pana in seara)

Trebuie sa ma purific acum. Sa ma uit pe google Earth sa gasesc cea mai apropiata manastire. Sper sa nu fie nevoie de spital.

Fuck Shit Stack

Reggie Watts dixit.

Inca o miercuri de schi

Cu zapada multa, cu vant rrrrece, cu concurs de slalom, cu supa, cu papanasi, cu aer curat si cu multe coborari.

De la Stroe Fulgeratu' la Tata Mosu'

Am fost la o alta prelegere a lui Adrian Majuru: Bucurestiul Intunecat - De la Stroe Fulgeratu' la Tata MOSU'. Despre hoti, talhari, cersetori, copii din flori si copii cu malformatii. Despre cum actionau primii si despre cum erau vazuti cei din urma acum 2-3 sute de ani.

Cam asa era prezentata:
"Istoria celor fără de istorie continuă să fie o temă de care istoricii încă se feresc. Este ocolită chiar și de funcționarii statului, care ar trebui să cunoască îndeaproape fenomenul social subteran. Ei ar trebui să reflecteze asupra fenomenului mizeriei sociale și al sărăciei educaționale, care se extinde progresiv către tot mai variate structuri ale societății românești, să descopere soluții.
Istoria celor fără de istorie vine de departe, de la o mare distanță de documentul istoric scris. Lumea lor a fost întîi circumscrisă de mitologie și folclor, apoi de cutumele și obiceiurile locurilor, și în cele din urmă de lumea supravegheată a statului care a încercat să ofere definiri, catalogări, iar apoi să impună restricții, control și supraveghere.
Prelegerea de față se dorește a fi o pledoarie pentru istoria marginalului, pentru studierea și astfel ameliorarea destinelor celor alungați în afara istoriei oficiale, frumoase, atent controlate. Vom intra în povestea unor bandiți celebri interbelici precum „Tata Moșu” și le vom urmări traiectoria din copilărie la maturitate, de la inocență la destinul „încarcerat” de mai tîrziu.
Vom intra și în povestea unui loc mai puțin cunoscut: mahalaua calicilor, curte a miracolelor, lume amestecată unde își dădeau mîna două lumi: cei care trăiau altfel pentru că cel mai adesea nu au avut încotro din cauza sărăciei, vieții dezordonate sau familiei risipite și lumea celor care nășteau altfel: pitici, cocoșati etc sau „deveneau”altfel din cauza unor „evenimente” nefericite: ciungi, ologi, fulgerați etc.
Vom vedea reacțiile societății de la medieval la modern și contemporan față de realitățile sociale subterane: atitudini de condescendență, de apropiere întru cunoaștere și soluții practice, de la Constantin Brâncoveanu la dr.Nicolae Minovici.
Ceea ce ne propunem în primul rînd este să dovedim faptul că istoria marginalului este un domeniu de confluență și de interferență culturală, de intersectare cu istoria unor variate discipline precum geografia urbană, sociologia, antropologia, medicina, literatura, etnografia, arta etc. Abordarea unui asemenea subiect înseamnă un efort constant de studiu interdisciplinar.
Lumea periferiilor sociale este o adevarată societate subterană, cu o evoluție paralela față de aceea pe care o cunoaștem cu toții, dar care poate determina în anumite circumstanțe istorice schimbări neașteptate, deformări culturale și spirituale de nebănuit. Aceăsta lume îngenuncheată la marginea societății nu trebuie ignorată, abandonată sau alungată din organismul social. Ea are propria-i ierarhie, propriile-i valori morale și chiar instrumente de organizare și de impunere a modelelor comportamentale fermentate în interiorul său. Este un adevărat organism social și cultural, care, în viitor, se poate ridica împotriva „realizaților”, a „normalilor”, pentru a le cere socoteală pentru ignorarea voită sau indiferența pasivă.
Exclușii, sufletele ce aleg să trăiască altfel, sînt semenii noștri, care într-un scurt pasaj al vieții lor s-au risipit și nu s-au mai putut aduna. Poate că, acolo, în lumea subterană și nocturnă descoperi cu ușurință faptul ca „destinul înseamnă locul și momentul în care te naști”."

Din nou s-a mirat istoricul de cata lume a venit la un asemenea subiect de nisa. Din nou s-a stat la final cu multe intrebari si discutii pe tema asta sau pe altele conexe. Din nou mi-a placut. O astept pe urmatoarea.

Sinaia de miercuri

Liber pe drum, liber pe partii, liber la masa.
Zapada buna, soare, frig -10, la masa am stat doar in bluza first layer. Ciorba buna, pastrama buna, ceai cu rom bun.
La ultimele doua coborari de la 2000 la 1400 puteam sa ne bagam degetele in ochi de atata ceata. Schiam in lapte.
Poate plec iar vineri. Voom-voom!

Intre Paul Van Dyk si Marco Carola

Am ajuns sambata la Paul Van Dyk. Adica teoretic am ajuns la Van Dyk. Da, am ajuns la Arenele Romane si, da, am lasat haina la garderoba si, da, am intrat in cortul incalzit si, da, mi-am luat o bautura. Si cum stateam noi asa, uitandu-ne in stanga si in dreapta, a inceput sa se aglomereze. Se facuse 1 noaptea si Van Dyk nu venise. Ma gandeam eu ca nu o sa intre la 22 cum scria pe afis dar nici la 1? Si cum ne uitam noi la o fata frumoasa care se saruta cu o fata foarte, foarte urata, am simtit ca ne deplasam fara sa vrem. Se aglomerase atat de tare ca ne muta multimea. In momentul ala am zis GATA. Si am plecat.

Numai ca nu am fost foaret isteti. Am plecat la Kristal (unde nu am mai fost de secole). Acolo, ce sa vezi? Muzica si mai pika-paka, volumul dat mult mai tare sa stii ca esti in club si nu la biblioteca, aglomeratie si copii. Multi copii. Care dansau in stilul smuls. Am senzatia ca voiau sa-si faca rau. Ma rog, deja si-au facut: kristal, muzica tare, fum, alcool, pastile, noapte pierduta samd.

S-a facut ora 3 si nici vorba de Marco Carola. Am plecat inlacrimat de fum, cu fasait in urechi de bubuiala si ofticat ca eu nu dansez ca ei. :))

Somn.

Imi trebuie cativa ani pana ajung iar la Kristal. Trebuie sa ma purific.

Cinema Pity Cotroceni

Chiar ca e pacat. Am incercat sa fac o rezervare prin telefon. A sunat vreo 30 de minute ocupat. Dupa care a sunat si mi-a vorbit robotul in timp ce eram pe hold. Mult timp. Nu inteleg cum vine asta: mai intai suna foarte mult ocupat si dupa aia te tine pe hold. Adica tot ocupat. WTF? Cea mai tare faza: dupa ce m-a tinut pe hold vreo 5-10 minute mi-a dat cu ton de ocupat. Si s-a intrerupt.

Dupa care am intrat pe site. Sa le cumpar direct acolo si sa le iau de la automate cand ajung la cinema. Sa nu mai stau la cozi. Le-am cumparat, am ajuns la automat si imi cere numarul de telefon. Surpriza: "Nicio rezervare nu este asociata acestui numar". Am mers la casa si ii spun omului toata tarasenia. Ma invita politicos sa stau la coada pentru rezervari. I-am spus, nu la fel de politicos, ca de-aia am platit deja biletele online. Ca sa NU mai stau la coada. Atunci si-au dat si ei seama ce scop are cumpararea online si mi-au dat biletele rapid.

Cred ca e cel mai prost sistem de rezervare/cumparare. Alta data nu mergea softul de cumparare online. La cati bani au bagat acolo (si la cati bani fac - salile sunt cam pline) nu-si permit niste linii telefonice in hunting sa nu mai sune ocupat. Si sa mai ia doi oameni care sa preia rezervarila ca sa nu mai stai pe hold pana se blocheaza conexiunea. Si sa faca softul sa mearga bine.

Acum ceva de bine: am fost la Shutter Island. Scorsese. Mergeti, dar luati-va rezerve de apa si mancare. Dureaza 138 de minute. Si are tensiune, twist si cadre destepte. Nu e un film tocmai usor.

Inca ceva de rau: ati observat cate de tare vorbesc unii la film despre orice din viata lor? Erau vreo 3 bajeti langa mine care au intat in sala gresita, cred. Voiau la o comedie proasta. Am luat atitudine si le-am comunicat sa vorbeasca mai incet. S-au uitat atat de mirati la mine fara sa poata scoate un cuvant. Si asa au ramas pana la final. Cred ca nu le-a venit sa creada, erau muti de uimire. "Da ce-am facut?" era intrebarea care-i bantuia. Ma asteptam sa comenteze la final. De-abia asteptem! Dar nu, au plecat repede.

Si pentru cei care cred ca daca vorbesc incet la telefon e ok: NU E OK! Il aud pana si pe cel cu care vorbesti si nu te aud pe tine? Dar ei nu au problema asta pentru ca nu au nici educatia necesara. "Daca pot parca oriunde vreau eu de ce nu pot vorbi la telefon oriunde vreau eu?" V-as baga telefoanele pe gat in timp ce v-as invata despre modul silentios si despre SMS-uri pentru urgente.

Toate astea cand filmul costa 24 de lei si un amarat de suc si un popcorn inca pe atat. Ca nici nu mai sti exact care e afacerea lor: filmele sau floricelele? Cel putin 50 de lei ca sa te enervezi cu rezervarea si cu mujicii din sala. I-as boicota un pic sa vada cum e sa reduci preturile si sa ai un adaos de 10-20% la adiacente (popcorn, suc, nachos) si nu de 500% si chiar mai mult. Ca un cos de popcorn costa 1 leu si ei il dau cu peste 10. Merge treaba cat timp se ingramadeste poporul.

Cam multe parti negative pentru doar una pozitiva. O fi dragut mai rarut?

Jeep my ass!

Am avut doua zile un Jeep. Nu, nu un "jeep" Mercedes, sau Audi, sau Nissan. Ci Jeep-Jeep. Grand Cherokee. Ca asta.

Ce sa zic. Se aude bine. E mare! E comod. Nu se simt asa tare drumurile patriei. E si incapator, ca de-aia l-am imprumutat. Am mutat niste cutii cu carti dintr-un judet in altul. De, am fost migrator toata viata. Muzica se aude bine. Apropo, in cd player era un cd cu musicalul Romeo et Juliette (in franceza, fireste). Foarte tare, l-am ascultat de cateva ori.

Acum despre minusuri. Consum mare. La motorul V6 3.7 benzina, 210 cai - 14.5 la drum lung. Sa ma bata zeii daca nu e mult. Pe autostrada a luat 12,8 pe pilot automat la 135 la ora. Problema lui este ca are consum mare si este destul de lenes. Cica nu e prea reusit motorul asta.

Alt minus este balansul. Ai senzatia ca te rastorni tot timpul. Nu stiu, poate si pentru ca m-am dat jos din a mea care e mai teapana pe drum. Facea niste valuri de ma lua cu voma numai cand ma gandeam la accidente. Barcuta. :))

Directia megaultraextra asistata e alta problema. Cand facea masina balans si ma miscam odata cu ea se misca si volanul foarte discret. Deja pleca si masina in toate partile. Nu ai niciun feeling de strada, misti un pic de volan si darami doi copaci. Ma rog.

Prizele nu functioneaza daca opresti motorul. Ei stiu de ce.

Eu nu mi-as lua niciodata o asa masina. Nu sta pe strada, e prea mare si consuma mult prea mult. Eu le prefer pe cele mai joase, mai rapide si infipte-n strada. O vad pentru genul de lucruri pe care l-am facut eu: sa cari ceva cu ea. Si sa mergi off-road. Dar nici acolo nu o sa ii fie prea bine ca are niste praguri cam joase.

M-am intors la a mea acum si visez la niste serpentine.

Am ajuns si la barajul de la Siriu.

In copilarie mi se pareau enorme. Si lacul, si barajul. Acum imi pareau pigmei. Digul ala din pamant, bolovani si argila nu mai parea asa de inalt si apa chiar era mult mai jos. Drumul prin padure e frumos si popasurile sunt pline de noroi, de mizerii si de caini.

M-am intalnit si cu fosta diriginta.

Iar n-am fost la ore. :)

Farid Fairuz ne-a spus "Bun ramas"

Aseara am fost la cel mai putin conventional spectacol din viata mea. "Bun ramas (sau despre discretele scapari ale sistemului limbic)". Inventat de Mihai Mihalcea aka. Farid Fairuz. Cu greu am reusit sa fac o rezervare si asta pentru ca la CNDB (centrul national al dansului) raspundea un portar care spunea de fiecare data ca "nu e nimeni aici, reveniti". Cum sa nu fie nimeni cu zilele intr-un loc unde se tin spectacole si se fac rezervari? Ma rog.

La spectacol s-a ras mult si, de multe ori, iti parea rau ca nu ai mai multe perechi de ochi sa poti urmari tot ce se intampla pe scena.

Replici memorabile:

"Carmencita, transa, mami!"

"Moldova nu a foast a mea si nici a urmasilor... urmasilor... pu!a mea..."

"Veniti! Care cu furci, care cu topoare!"

"Madalina, adaggio nu altceva!"

Imagini memorabile:

- doamna care a carat fum cu toate gentile si sacosele posibile

- tipa electrica ramasa blocata in tot felul de pozitii

- urcarea dansatoarelor in spatele salii, tarandu-se peste oameni, peste scaune

- dansul topless in timp ce se striga "totul pentru public!"

- doamna pasionata de copacul din ghiveci samd

La cererea hautorului am scos filmul de "12 minute, proasta calitate" (eu il facusem mai mic sa mearga repede upload-ul, ca il am HD). Deci era asa: niste doamne, cu niste lucruri, care faceau niste chestii la indicatiile unui domn. Care nu era cine parea si nici cine zicea. Sper ca ati inteles. Eu l-am inteles.