Mi-a și rămas mâncare:
- două ouă (din șase)
- două porții de iaurt (dintr-o găletușă)
- două porții de cereale integrale (din 500 de grame)
- 4 felii de pâine (din 10)
- două porții bune de legume congelate (din 500 de grame)
- 3-4 porții de paste (din două pungi de 400 de grame)
Calculând, rezultă că media este de 3.5 lei pe zi.
Concluzii.
Este evident că poți să mănânci cu 5 lei pe zi.
Nu mănânci bine, poate nu mănânci destul, sigur nu ai toți nutrienții de care ai nevoie, sigur nu îți poți face poftele.
Carne, brânză, fructe, legume - sunt visuri destul de îndepărtate. Poate să mai guste cei care stau la curte și care au găini și grădină cu pomi fructiferi și cu legume.
Cântarul arăta 83.9 kg luni dimineață. Sâmbătă dimineață arată 81.8. E adevărat că am alergat sau am făcut exerciții în 3 zile din 5, dar și oamenii săraci muncesc uneori zi-lumină pe salarii mizere.
Am avut și o noapte aproape nedormită, am avut și zile alerte în care am mâncat mai puțin. Dar mai puțin mănâncă și cei care sunt în oraș cu treabă și nu-și permit să cumpere sau să mănânce la restaurant. Așteaptă până ajung acasă.
Am resimțit rutina, mâncând cam aceleași alimente. Sunt convins că nici cei săraci nu au multe opțiuni. Am auzit de persoane/familii care mănâncă luni de zile același fel de mâncare.
Am resimțit lipsa fructelor și legumelor proaspete. La 7 lei kg de roșii, nici nu a putut intra în discuție, la bugetul ăsta.
După carne nu pot să spun că m-am perpelit. Este adevărat că pește și fructe de mare aș mânca și la micul-dejun.
Am avut tendința inconștientă să mănânc mai sărat și mai condimentat. Probabil pentru a compensa lipsa din aleimentație a unor substanțe importante. Nici măcar nu mi-am dat seama că mănânc mai sărat. Mi s-a spus la degustarea primei supe de linte: "asta e sărată pe gustul meu, nu pe al tău". Nu mă omor cu sarea în mod normal.
Nu mi-a fost extrem de foame, dar nici nu-s mâncău în general.
De-abia aștept să mănânc fructe, o salată mare cu de toate, lapte, un pește, broccoli (și ceva dulce).
M-am surprins uitându-mă la panouri prin oraș și spunându-mi "nu mi-am permis și asta". Și nici măcar nu mă uitam la cine știe ce. Mă uitam la panouri de supermarket cu oferte de produse aparent banale.
Doar că, deodată, îți dai seama că nimic nu mai e banal, nimic nu mai este un dat. Totul are altă importanță și ai un cu totul alt mod de a vedea viața. O cireașă coaptă e ca o mașină nouă.
Înveți să te bucuri de lucruri mărunte, de care uităm să ne mai bucurăm dacă nu costă sute de euro și dacă nu sunt la modă. Toate aste pălesc atunci când ești sărac. Devine o luptă pentru supraviețuire.
Era să scriu că este o luptă monotonă, dar nu e așa. Este o luptă palpitantă, plină de adrenalină, când poate nu știi ce mănânci mâine sau nu știi cu ce plătești cheltuielile lunare. Sau cu ce îmbraci copilul.
Mâncarea aruncată de țările bogate ar fi de ajuns pentru a hrăni țările sărace. Dar cine să se gândească la asta? Suntem prea preocupați să facem alte cumpărături din care o să aruncăm jumătate. În astea 5 zile eficiența a fost maximă. Nimic nu a fost aruncat, totul a fost folosit. Asta înseamnă să-ți iei doar ce-ți trebuie! Nu tot ce ți se pare că-ți trebuie. Și nu tot ce-ți spun alții că-ți trebuie.
Daca toți cei care pot să facă, ar face ceva și pentru cei nevoiași, alta ar fi situația lor.
Dacă am reușit măcar să fac pe cineva să se gândească la cei care nu-și permit nici să se hrănească așa cum ar trebui, consider că experimentul nu a fost degeaba.
Dacă reușesc să fac pe cineva să doneze măcar o porție de mâncare, experimentul este un succes.
Pentru donații în bani avem la dispoziție organizațiile participante la Live below the line aici. Avem la dispoziție și organizațiile locale care luptă cu sărăcia.
Și avem la dispoziție mulți oameni care nu au ce să mănânce.
Posts
