Pe 30 decembrie la 7 dimineata eram toti trei in masina cu bagajele aranjate. Destul de incapatoare daca ma gandesc ca a gazduit 3 perechi de schiuri, 3 perechi de bete, 2 de clapari, o geanta enorma, doua genti mari, 3 rucsacuri, vreo 5 pungi, si toate in interior: portbagaj, mijlocul banchetei rabatat pentru schiuri si locul din dreapta spate pana la tavan. Geanta mea cu clapari ar fi fost cuiul lui Pepelea - nu mai incapea. Noroc de masina lui Raul ca i-a primit.
Vremea a fost buna pana ce-am trecut de munti. Si a inceput ploaia in tot Ardealul. In Ungaria, odata cu noaptea s-a lasat si ceata. Dar ceata! Si-asa am mers pana la Viena. In fata hotelului erau doua masini cu numere de Romania. Am zis ca nu e chiar rau. Noroc cu marele autocar care a venit si a parcat. Ati ghicit: tot numere de Romania si era plin de romani. Dar nu din cauza asta o sa va dau sfatul urmator: daca auziti de hotelul Hohnecker de la periferia Vienei, fugiti cat va tin picioarele si tipati. E tinut de niste arabi in stransa colaborare cu niste romani. Credeti-ma, NU! Dar noi am decis pe loc sa nu ne afecteze asta. Avem de stat pana pe 2 dimineata aici si asta este. O sa ajungem doar cand vrem sa dormim.
Pe 31 am prins magazinele deschise pana la orele 13. Era o frenezie in care se auzea foarte mult romana, ca de obicei. Nu prea am gasit ce sa cumparam: ori s-a dat tot ce era frumos, ori producatorii s-au tampit dracului. Eu eram setat sa-mi iau multe tricouri dar am vazut numai bazaconii. Mi-am luat casca de schi, ochelari de schi si ochelari de soare pentru partie. La set promotional.
Dupa ce am batut Mariahilfer in sus si-n jos ne-am plimbat si pe pietonale. Am mancat la 1516 din nou. Si din nou a fost bine.
Se dansa vals pe strada si se bea sampanie.
Si se mancau porci de marzipan care fac sex in toate pozitiile.
La 11 noaptea am plecat de la hotel spre piata. Am stat pana pe la 2. Lume multa, veselie si vals la 12 noaptea. Am plecat pe pietonal sa gasim un bar/club/pub in care sa se intample ceva. NIMIC! Erau deschise doar cateva in care era o fasaiala de duminica dupa-amiaza.
La ora 3 eram la hotel si ne bagam in paturi. Pentru a doua zi am propus sa mergem la Baden, la bai termale si toata lumea a fost de acord. La 26 de km de Viena am gasit Romertherme. O hardughie de sticla cu doua piscine in interior si doua in exterior. Cu toate saunele si masajele cu apa posibile, restaurante si magazine. Am stat toata ziua, pana in noapte.
Interior.
Exterior.
Later edit.
La intoarcerea din Baden am oprit la un restaurant, imediat dupa ce am iesit de pe autostrada, in Viena. Se cheama Due Fratelli. Am mancat o supa de fructe de mare delicioasa si bogata. Dupa care desertul a fost sublim: un platou cu profiterol, tiramisu, toscanella si inghetata. Socul maxim a venit de la chelnerul extrem de amabil care vorbea romana aproape bine. A avut o iubita romanca. A fost de bine.
Am dormit neintorsi pana dimineata, 2 ianuarie. Bagaje si plecare spre Solden. Prin Germania am prins furtuna de zapada. Care a tinut exact pana la reintrarea in Austria. In ambele tari am stat in blocaje de ne urcam pe peretii masinii.
Dupa lasarea serii am ajuns in Solden si ne-am cazat. Mult mai bine aici. E cald, e curat, lume prietenoasa, peisaj frumos, prieteni. Au ajuns si ceilalti, pana la 16 persoane sau cati naiba am fost. Maine e prima zi de schi. Sunt -10 grade jos, in statiune. Nani.
End of part one.
Posts
