Nu trage dom' Pisica! Sunt eu, Marinica!

Friday, December 14, 2007

Descopar tot mai des jucarii oribile-dragute. O dragalasenie perversa, alterata.
O dragalasenie pentru oameni mari. Mari si pervertiti.















N-as vrea sa vad in curand bombe cu miros de scortisoara, cutite cu gust de vanilie, papusi decapitate cu carotida galgainda suc de portocale rosii de sicilia, bomboane in tub de diazepam, papusi copii maltratati de batrani care au un sac de cadouri in spate sau lebede ciuruite de bucati de cavit.

4 comments:

Mihai Grecea said...

Nu ar fi de mirare sa vezi jucarii tot mai sangeroase la cat de mult s-a banalizat in ziua de azi crima si razboiul. Se omoara aia in Irak in fiecare zi si nu ne mai pasa. Am pierdut de mult cu totii sirul mortilor. Or sa ajunga copiii sa creada ca daca mor, oricum mai au cateva vieti, ca la jocurile pe computer... Deci armele M16 de jucarie sint, oarecum, in logica acestui... joc.

robin said...

Am observat si eu ca in ltima vreme tot mai multi oameni vor sa dea UNDO, vor sa-si mai adauge memorie si sunt onvins ca deja sunt copii care cred ca au mai multe vieti.
O sa murim ultramodern.

Mihai Grecea said...

Oricum, pisicuta pe patul roz al pustii e de exceptie...

Carmen said...

Dupa culoarea dragalasei jucarii, dupa pisicuta si mai ales, dupa fundita de la urechea aceleiasi pisicute, inteleg ca pusociul din imagine e pentru "fetite". Oarea alea pt "baietei" cum or arata? Au functii suplimentare? Poti sa omori pisici cu munitia de jucarie?

Patul pustii si luneta,
Dai cu glontul si recheta,
jucarele minunate,
Violenta. Tare, frate!

Blog Widget by LinkWithin
toateBlogurile.ro