Marea comerciada

A inceput.
Marea comerciada.















Stiti si voi cum e.
Un miliard de mosi de craciun, 6 miliarde de stelute, 8 miliarde de globuri, 10 miliarde de melodii care seamana cu "Jingle bells" si sute de miliarde de oferte promotionale cu lucruri gratis, cadou, moca, doar pentru tine, doar acum, vino. Sau moduri mai smekere de call to action, cum ar fi "fa o plimbare".

Ce e misto e ca nimic nu e facut pentru tine. Nu, nici pentru tine. E facut pentru ei. Sa-si ia ei Pagani Zonda si vile de platina batute-n diamante.

Culmea e ca mie-mi plac sarbatorile. Dar sarbatorile... punct.
NU sarbatorile in care calupurile sunt tot mai enervante, spoturile tot mai rosii si mai melodioase si mai mos-craciunoase, magazinele sunt ca niste butoaie prinse-n doage sa nu explodeze de oameni cu baxuri de apa si cozonaci, si nu sarbatorile in care nu te poti misca in oras fara sa faci o ora pana la primul colt de strada.

Bravo mie ca plec. Imi vad mama, rude, prieteni, schiez, beau vin fiert, vorbesc din nou cu oameni cu care nu am mai vorbit de un an sau mai bine. Stiu si ce cadouri iau. Putine, discrete si gandite. Am scapat de cadoul pentru iubita. Ca n-am. Nici iubita, nici cadou pentru ea. Lucky, huh? :))

Am vazut o campanie la Mastercard. Pe print scrie "De Craciun vreau o masinuta sau un fratior" si pe net scrie "vreau un fratior sau o masinuta". Asta e: poteito-potato.

Sarbatori linistite!

Maine va povestesc de soferii-lilieci sau batdrivers!