Blondo! Isterie e numele tau.

Aceasta femeie era in fata mea, dinspre masini spre intrarea in Nic. Blonda, tunsa scurt, imbracata trendy(sic!), foarte inalta si pasea larg, mai repede decat mine. Un pic grabita, imi zic.

In fata ei, o batranica, palton negru, parul carunt, aplecata de spate, de nevoi, umila. De-abia mergea. Si-a deschis prima usa si s-a strecurat greoi in spatiul dintre cele doua randuri de usi.

Blonda din spate batea step de grabita ce parea, in spatele ei. Mai dadea si din maini, dezamagita ca nu o poate depasi.

Dpa ce a trecut si de al doilea rand de usi, batranica mergea la fel de greoi, nu ca o gazela Thompson, cum se astepta lungana.

Cu un gest si mai larg din maini, blonda isi ia fata in palme si incepe sa planga in hohote.
PARDON?

Ce probleme sa ai acasa, sau la birou, sau in cap, sau cat de labil trebuie sa fii ca sa ajungi in halul asta? Sa plangi in hohote pentru ca o batranica merge greoi.
Nu parea o tipa cu probleme financiare (ca sa ne legam de stresul unei natiuni sarace), nu parea o tipa care nu are succes la barbati (ca sa ne legam de iubiri neimpartasite) si nu parea o antisociala (ca sa spunem ca nu are nicio amica drept confidenta).

Prima reactie a fost sa ma apuce rasul. Nu cred ca mi s-a parut foarte amuzant dar a fost o contractie viscerala ce a iesit sub forma de ras. A cerut mancare, toata plansa, si a plecat.

Astazi as face un alt gen de boicot.
As boicota nevrozele. Le vad la tot pasul in ultima vreme.

De ce dracu' nu sunteti fericiti?

.