Earth Hour - 28 martie 2008

Adica Ora Pamantului. Ora in care stingem lumina.
Un proiect intitiat de WWF in Tailanda, in 2005. A fost inaugurat in 2007 in Sydney, cand 2,2 milioane de case si afaceri au stat pe intuneric timp de o ora.
In 2008 au participat 35 de tari si 400 de orase din alte tari. Si cam asta e diferenta:




















In acelasi timp mai multe puncte de interes din lume au stins luminile non-esentiale[copy/paste din engleza: Empire State Building (New York City), Sears Tower (Chicago), Golden Gate Bridge (San Francisco), Bank of America Plaza (Atlanta), Sydney Opera House (Sydney, Australia), Wat Arun Buddhist Temple (Bangkok, Thailand), the Colosseum (Rome, Italy), Royal Castle (Stockholm, Sweden), London's City Hall (England), Space Needle (Seattle, USA), the CN Tower (Toronto, Canada) and SM Mall of Asia & The Giant Globe (Manila, Philippines)]
Si cam asa au aratat:

Sky Tower din Auckland




















Opera din Sydney














fata de















Colloseum














fata de















Deci se poate. Pentru 2009 se estimeaza ca vor participa pste 1 miliard de oameni.

Stingeti lumina, aprindeti lumanari, fiti romantici.
Sau nu fiti romantici dar aprindeti lumanari.

PS: Am trecut si eu la becuri ecologice. Pe care promit sa nu le aprind maine intre 20:30 si 21:30.
.

Ce priveliste!

Anul trecut, in vara, am vazut-o pentru prima data. Calda, diafana, imbujorata. Cand a aparut nimic nu mai era la fel. Parca ma inecam, parca mi se accelerase respiratia si, de vazut, parca neclar. Am vazut-o de cateva ori, intotdeauna dupa pranz, ca dupa un orar foarte bine stabilit.
Nu ma bucuram s-o vad, imi facea rau. Imi vedea sa plec, sa fug din calea ei cat mai departe, sa nu o mai simt atat de aproape.
Intr-o zi le-am aratat-o si colegilor. Au zis ca nu meriat atentia mea, nu e ea. Seara am vazut-o la stiri. Era ea, chiar aici, chiar unde am vazut-o eu.
De la sfarsitul verii nu am mai vazut-o. Ma simteam bine, eram fericit.

Si inca un an, si inca o vara. Cald, soare, bronz, distractie. Trebuia sa se intample ceva.
Intr-o seara am vazut-o. Nu mi-a venit sa cred. Vechea mea cunostinta de anul trecut!
Aseara am vazut-o iar, pentru a treia oara. De datile astea, seara. Poate e prea cald pentru ea dupa pranz.
Am recunoscut-o. Cu toate ca e si mai imbujorata, si mai calda.
Vine dinspre Berceni sau Titan si merge spre Drumul Taberei, Millitari.
De-acum stiu exact unde s-o gasesc daca vreau sa-mi fac rau.
E ceata rosiatica. Unii o numesc smog. Eu o vreau feminina, intima, ca umbla prin mine.
In aplauzele dumneavoastra, dunga:






































Rog scuzati calitatea pozelor de telefon facute aproape pe intuneric.

.