Nici Mamaia nu-i ca Vadu

Am fugit de canicula intempestiva. Pe directia mare.

Sambata am ajuns la Vadu. A fost pentru prima data. Aveam doar vorbe auzite de la altii: plaja pustie, lume mai deloc, liniste. Dupa ce am trecut de Navodari si de Corbu am luat-o pe un drum prin pustie.

Drum care a devenit din ce in ce mai ingust pana nu mai incapea decat o masina si avea niste refugii din loc in loc sa putem trece unii pe langa ceilalti.
Si am intrat pe plaja.

Acolo ne astepta deja un amic. Ne-a intrebat daca nu vrem sa vina el cu Pajero sa ne ia.

I s-a raspuns ca masina e quattro si ca merge. Si a mers pana s-a intepenit in nisip afanat. S-a asezat cuminte pe burta si rotile ameteau invartindu-se-n gol.

Au urmat niste peripetii grozave. Semnal mobil nu era. Cum sa anuntam ca suntem pe burta? Am rugat un motociclist offroad sa se duca sa anunte omul ca am ramas intepeniti. Dar cum sa-i spunem, ca erau mai multe masini offroad pe acolo. Il stii pe tipul ala de la televizor? E mai incolo, te rugam sa-i spui sa vina sa ne traga. Cred ca aratam penibil.

Ok, a venit Pajero suprainaltat sa ne traga. Eu eram cu ghidajul si cu sufa de remorcare. Soferii erau la volane. Audi nu avea cui in fata deci putea fi tras doar in spate. A incercat Pajero dar era nisipul foarte afanat si se afunda. S-a suit cumva peste o creasta de mal surpat ca sa aiba aderenta pe nisipul mai tare de langa apa. Doar ca a sapat un pic si s-a asezat cuminte cu burta pe mal. Unele roti nu trageau ca aveau prea mare greutate pe ele in timp ce altele erau in aer. Superb. Ce dracu' facem?
A venit, ca prin farmec, un Navara cu troliu care s-a oferit sa ne ajute. S-a pozitionat in spatele lui Audi, am legat troliul si l-a smuls din nisip cu o lejeritate enervanta. Doar ca, la cat s-au invartit cele doua masini de teren, nisipul era afanat mai mult acum si Audi risca sa ramana iar intepenit. Navara s-a repozitionat mai departe si a lansat iar troliul care si-a facut treaba. Doar ca, in timpul tragerii, s-a cam afundat Navara. Si a ramas blocat. A venit Pajero in spatele ei si a tras-o din nisipuri. Dupa care Navara a plecat plina de recunostinta noastra. Pajero a tras Audi inca 100 de metri pana la nisip tare, l-am parcat acolo, si am plecat spre pustie. In Pajero, normal.

Am ajuns acolo si am ramas pana seara. Apa curata, plaja pustie, se auzeau doar valurile, mai treceau stoluri de pasari, oameni in cucul gol, alte pasari vanau pesti.

Se faceau si multe poze. Aici il introduc si pe Pajero.

Cam asta era cadrul fotografului de mai sus.

Dupa multe serii de bai, plaja si joaca cu cainele Schulz, am plecat spre cherhanaua din Corbu. Pe drum am prins si un apus de soare.

A trebuit sa ne retragem la interior, muscati de tantari. Acolo am deranjat un pic niste randunici.

Am mancat scoici pane, scoici in sos picant si stavrid prajit cu mujdei si mamaliga. Yum-yum.
Am plecat spre hotel mai mult adormiti decat vii. Nu am mai fost in stare sa iesim. Somn pana la 10:30 dimineata.

Si iar plaja. De data asta Tan-tan. Era o atmosfera glamuroasa. Explozie de silicoane si de piei ciudat de negre.

Glamour aparent. Pentru ca unii glamurosi scuipau seminte. Pe jos nu era nisip, era un mix de scoici sparte si mucuri de tigara. De ce sa puna nisip daca prostii vin si umplu sezlongurile?

Cos de gunoi era. Era plin, cu inca un sac plin langa el si cu munti de gunoi pe langa el.

Apa era o supa mizerabila de alge.

Aproape ca nu intelegeai ce cauta lumea acolo. Si ii intelegeai pe unii care se gandeau la vacante mai indepartate.

Concluzia? Vadu a fost mai bun decat Tan-tan. Noroc ca am prins doua zile de plaja grozave.