Impresii din Gara de Nord

Aseara am ajuns acolo dupa multi ani. Nu pot sa spun ca mi-a lipsit, ca m-am gandit la ea sau ca ma trezeam incaltandu-ma fara sa stiu unde plec. Pur si simplu nu am avut treaba acolo. Pana aseara.

Cand am sperat ca plicul pe care urma sa-l primesc, pentru a-l da mai departe, nu contine droguri sau celule stem recoltate de la oameni ucisi la marginea strazii ca niste caini. Nu ma vad bine in penitenciar.

Cum n-am mai fost de atat de mult timp acolo, simt nevoia sa impartasesc. Unele lucruri s-au schimbat (in bine sau in rau), altele au ramas la fel.

Taximetristii de exemplu. In fata garii sunt aceeasi smecheri "independenti" cu tarife umflate care nu-i lasa si pe cei de firma sa munceasca. Cat de greu o fi sa ii dai la o parte? Fie prin controale, fie cu forta, doar taximetristii de firma sunt cu miile. Nu imi vine sa cred ca nici oficial, nici neoficial nu s-a facut nimic in privinta lor de atata amar de vreme. Ce s-a schimbat? Un pic mentalitatea oamenilor. Treceau printre ei, pana in strada, si isi asteptau taxiurile comandate prin telefon. Dar, din moment ce brunetii sunt inca acolo, tot mai pica unii in capcana tarifelor scrise mic, a maimutelor ascunse in schimbator, a aparatelor manevrate si a cauciucurilor schimbate.

Am sesizat ca la intrarea in gara nu mai sunt taxatorii care-ti luau bani ca indraznesti sa calatoresti cu trenul. Un pas inainte.

Am mers pe aceleasi holuri triste pana in zona peroanelor, a informatiilor, si a carciumilor. O, da! Ce s-au inmultit carciumile! Sunt un miliard de de locuri unde sa bei alcool. Cum au dat spaga sa aiba o camera cu iesire la peron, au umplut-o cu bautura si au trantit 10 mese inghesuite afara. Mai sunt si supermarketuri, si zeci de chioscuri de ziare, alte zeci cu snacks si rontaieli si niste magazine de haine. McDonalds, KFC si cateva locuri cu shaorma. Te simti ca in Piata Obor. Inainte nu era bine ca nu era aproape nimic. Dar nici sa exagerezi parca nu e bine. La noi e ori foarte rau ori e foarte rau. Cum s-a intamplat tranzitia de la trenuri fara incalzire, in care mureai de frig, la trenuri cu care trebuia sa mergi in bataia vantului cu geamurile deschise pentru ca mureai de cald. Cred ca zisese Basescu: vreti caldura, ha? Luati de aici.

Trenul meu ajungea la 22:30. Sau asa ar fi trebuit. Am ajuns la tabele si vad ca nu are intarziere.

Ma mir tare. Ca astea au intarzieri oricum, chiar si fara inundatii. Mai ales cand vin de departe. Nu am apucat sa ma mir bine si, cand se apropia ora de sosire, se scrie 15 min la rubrica intarziere. Stateam deja de vreo 10 min. Mai trec si astea si ma duc la informatii sa intreb cum sta treaba, cate minute se mai adauga. Nu era nimeni acolo. Am asteptat vreo 5 minute pana am vazut o doamna cu niste snacks in brate, venind dinspre un chiosc. A, s-a dus si ea un pic pe afara. Si-asa trenurile intarzie, care e graba? Si s-au mai adaugat 10 minute la intarzierea trenului meu. E inca bine. Unele trenuri aveau 170 de minute intarziere. Acum inteleg rostul carciumilor patetice. Normal ca te pui sa bei cand vezi cat ai de asteptat.

Intre timp aud in difuzoare: Stimati calatori, datorita inundatiilor, trenul care pleaca spre Timisoara merge pe ruta ocolitoare. Si o preciza. Pai cum datorita? Asta ar fi de bine. Poate din cauza inundatiilor. Si am auzit asta de vreo 5 ori. Nu am rezistat si m-am dus la cucoana de la informatii si i-am spus ca nu e corect si cum ar trebui sa fie. Femeia, surprinzator de receptiva, scrie pe o bucata de hartie si pleaca cu ea pe o usa din spate multumindu-mi. Poate a vrut sa se revanseze ca m-a facut sa astept.

Am auzit cum anuntau un tren spre Iasi. M-a surprins sa nu aud nicio avertizare: calatorilor, stiti ca sunt inundatii masive in Moldova. Sa va asteptati la intarzieri mari, la rute ocolitoare, sa aveti mancare, apa, medicamente. Nimic. In drum spre gara auzeam la radio cum este intrerupta circulatia pe multe linii din Moldova pentru ca a trecut viitura peste ele. Si se mai mira CFR-ul ca nu mai merg oamenii cu trenul.

Cat am mai stat am vazut fete imbracate ca dansatoarele din Bamboo. Sunt convins ca se mira ca se uita barbatii, ca le fluiera taranusii, ca incearca sa le agate baietii de cartier si ca le pipaie oligofrenii. Si tot ele spun ca este o tara de cacat. Nu mai poti si tu sa te imbraci ca o prostituata ca se si iau nesimtiti de tine.

Au trecut niste surdo-muti. El era atat de beat ca arata numai la el si la mediul inconjurator in timp ce ea facea fraze complexe din articulatii. Cred ca-l intelegea doar pentru ca era amabila.

Am mai vazut un copil. De fapt l-am auzit mai mult. Avea o pusca cu sunete si laser. A urlat aia cat am stat acolo. Nu stiu cum as reactiona sa fie al meu si sa faca o zi intreaga asa. Mi-as baga degetul prin ochi si mi-as atinge creierul, cred.

A venit trenul meu, am luat plicul si-am plecat. As mai fi stat sa vad daca schimba anuntul cu datorita/din cauza. La iesire ma intrebau taximetristii smecheri daca vreau taxi. Le-am raspuns: Cu voi niciodata!

Ii multumesc lui Calin ca mi-a adus aminte de Gara de Nord.