Ghiftuiala Pascala

Au inceput.

Campaniile pentru Fiobilin, No-Spa samd. Medicamente pentru cand mananci prea mult, prea greu, prea prost. E si normal sa inceapa. Vin Pastile si romanul stie ca trebuie sa se ghiftuiasca.

Nu ar face unul o campanie care sa incerce sa educe. Mesaje discrete ca: "nu ma baga in tine pana se vede mancarea intre amigdale", "nu mai manca precum un animal hamesit", "mai ai zeci de ani in care sa mananci", "stii cata mancare iti trebuie?", "stomacul tau este cam cat un pumn. cata mancare poti baga in el, fomistule?"

La final sa-ti spuna ca daca exagerezi din greseala, poti lua un medicament. Mare grija!

Ei bine, nu. Ei transmit urmatorul mesaj: "Baga-n tine, blambecule, pana ti se face rau. Daca nu mori, ia un medicament sa incerci de repari stricaciunile. Ca doar de-aia suntem aici. Pentru ca tu mananci ca un porc. Porcule!"

De mine iar or sa rada rubedeniile cand or sa-mi puna in fata aperitiv, ciorba, felul 1, felul 2, felul 3, felul 4 si desert. Si eu o sa le spun ca nu mai pot sau doar o sa gust din fiecare. Or sa ma intrebe daca nu-mi place si or sa-mi spuna sa mananc pentru ca este mancare de ajuns. Daca mai ajungi si in vizite ai incurcat-o. Urmeaza felul 5 si felul 6. "Trebuie sa mancati ceva, veniti de pe drum."

Da, venim de PESTE drum. Trebuie ca suntem infometati. Ca nimeni nu are zilele astea de mancare in casa.

Pofta mare!

Va trebuie factura?

Mergi la PetromV, langa Mall Vitan, si alimentezi. Dai banii si vezi ca ala de la casa ii tot aranjeaza, ii tot prefuteaza, deschide casa geu, se mai uita pe geam si, in prima faza, nu iti dai seama despre ce e vorba. Zici ca e o intamplare. Doar cand mai mergi inca o data, si inca o data, si vezi ca face la fel cu toata lumea, iti dai seama despre ce e vorba. Bonurili fiscale, nene. Ei ar dori sa nu le mai ia nimeni, asta e secretul trasului de timp. Ei le fac tenculet si le dau unui domn, cu o firma, ce le deconteaza. Si, hop, le iese si lor de un nes.

La fel se intampla si la bariere, in Mamaia. Cum dai banii, cum se deschide bariera. Si incepe tot ritualul cu aranjarii banilor, biletelor, uitatului la colegul din cealalta ghereta. Si, daca esti nesimtit si astepti, iese - timid - un bilet. Baiatul din ghereta mai ca plange. Ii vine sa-ti zica precum in banc: Intri in Mamaia pe banii mei, mah? Si bifeaza - 3 lei mai putin, 'te-n gura de sofer.

Comanzi la wu-xing, sau ieri la Trenta Pizza, niste paste, la fel. baiatul te intreab daca-ti trebuie factura. De multe ori am luat-o. Ne trebuia sa vedem, care, ce are si cati bani. Nu sunt sigur ca nu a scuipat pentru asta, data urmatoare. Ca doar i-am facut paguba.

In tara asta toata lumea te intreaba daca iti trebuie factura. M-am saturat. Macar daca ar fi si ei mai deschisi, sa-ti spuna ca vor sa mai ciupeasca un nimic de ici, de colo. Dar nu. Prefera sa dea cu ratul, sa traga de timp.

Data viitoare o sa-l intreb: Vrei o fractura?

.

Hans Zimmer, te vad!

Da, da, te vad cum schimbi un becar, un bemol, o octava si iti iei banii pentru alt soundtrack de succes. Ma uitam la HBO zilele trecute si am vazut un promo pentru premiera piratilor din caraibe de duminica. Si mi-am amintit o asemanare. A temei muzicale din filmul asta cu cea din Gladiator.

Am gugalit, youtubit, si am gasit. Voila!



As putea si e sa schimb un logo dintr-un layout si, poate, un font si sa vand iar ideea aia.
Zi, mmer, Hans, nu-i asa?

.

Un gand bun de iepuras

Lumea o ia razna iar. Dupa Craciun, Valentine's Day, Dragobete, An Nou, Ziua Copilului, Ziua Mamei, Ziua Bunicilor, Luna cadourilor, Mos Nicolae, vine si randul Pastilor.

Ce-mi iei cadou de Iepuras? Cadou de Iepuras... nu tu un ce bine ca putem fi impreuna mai multi, cu rude, cu prieteni vechi, de prin alte orase, ce bine ca avem liber o saptamana, ce bine ca mergem la mare, la munte, la bulgari, la rusi, la cubanezi, sarbi si italieni.
Nu ne mai bat clientii la cap, avem timp sa mai facem sport, avem timp sa mergem mai mult la teatru, la film, la plimbare, la aer, la soare.
Ce bine ca dormim mai mult, lenevim mai mult, ne intindem mai mlt, stam mai mult la dush, avem timp sa tundem barba, nu mai batem cu pumnii in lift sa vina, nu ne mai grabim la semafor, nu mai injuram toate semafoarele si politistii si sefii politistilor si sefii semafoarelor si pe MA-TA AIA CURVAAA, CU CINE TI-A DAT CARNETUL!!!

Nu. Avem timp. Avem timp sa facem lucruri mai in tihna. Adica sa-mi iei cadou de iepuras? Luati-o de pe mine ca o omor! :))

Ca sa ilustrez cam cum se vede de ambele parti treaba cu relatia, cu pastile si cu cadourile, iata:
















Aceeasi culoare, alte ganduri.
Pasti fericite tuturor!

Nota: nu, nu mi s-a intamplat asta, neavand iubita, si nu toate femeile sunt asa, stiu. chiar am avut norocul sa intalnesc multe cat de cat normale :))

Capriciile gustului

Am descoperit, dupa mult timp in care am tot auzit de el, restaurantul Capricciosa. E acolo, stiti, vis-a-vis de aeroportul Baneasa. Strada e Ion Ionescu de la Brad, la numarul 2.

Foarte civilizat, curat, oamenii simpatici, iti recomanda papa bun si iti spun cine cu ce merge si ce sa bei dupa. Fara muzica proasta, fara ospatari care te pupa-n fund inutil, doar-doar le dai un bacsis mai gras: "Sefu', a fost bun?".

Si mancarea... vai, mancarea!

Ce cozze, cu ce sos, ce spaghetti cu fructe de mare, ce tagliatele cu somon si crevete, ce dulciuri, ce pizze, lasagna si ce peste. Uzi masa numai cand le vezi. Dupa ce ai terminat de mancat iti vine sa mai comanzi 3 portii cu toate ca esti plin. Plin da' bun!

Singurul minus pe care l-am putut gasi este compus din baietii de la pacare, care insista sa-ti spuna de trei ori ca au ei grija de masina, chiar daca ea e in fata sau in curtea restaurantului. Si, dupa ce mananci, se uita la tine fix de la iesire pana ajungi in dreptul lor sa te simti ca trebuie sa le dai bani. E drept ca de problema asta te lovesti cam peste tot.

0722 224 799. La rezervari cu voi! Si-o sa va fie bine. :D