La Urgenta nimic nu-i urgent

Spre deliciul celor care ma urasc sau al celor care nu dau doi bani pe mine: ieri am fost la Urgenta la SUUB (Spitalul Universitar de Urgenta Bucuresti). Spre tristetea acelorasi de mai sus, nu a fost nimic grav cu mine. Ci cu ce se intampla acolo.

Am trecut prin triaj, am fost la receptie (unde m-au crezut pe cuvant ca lucrez cu carte de munca si platesc asigurarile de sanatate) dupa care am fost trimis la sala/cabinetul de urgenta ortopedie. Mai erau vreo 3 persoane: ba o mana, ba un picior, dar erau pe picioarele lor. Pe usa scrie clar ca inaintea ta pot intra alte persoane care au probleme mai grave decat ale tale chiar daca au ajuns cu mult dupa tine. Si sa nu insisti sa intri mai repede. S-a si intamplat sa vina doua urgente majore pe targa si cateva mai lejere in carucior. Fapt pentru care numarul celor de la usa a crescut la 20+. Dar nu numai din cauza urgentelor ne-am inmultit si ne-am enervat.

M-au frapat cateva lucruri:
- medicii de la urgenta care erau foarte relaxati si nu invitau imediat urmatorul caz ci stateau la discutii personale indelungate (la usa mai era cate unul cu un os ciudat iesit din cot, o gimnasta care cazuse de pe barna si avea niste oase iesite din incheietura pumnului si striga de durere, alta femeie cu piciorul paradit)

- un medic, in special, a avut 3-4 convorbiri telefonice personale cu "te pup, vorbim diseara" dar nu inainte de a discuta tot ce era de discutat in timp ce pacientii de la usa erau masca

- veneau pacienti fara nevoi urgente si intrau primii. Si asta pentru ca erau insotiti de un asistent sau un medic prieten/ruda care se saluta amical cu toata lumea din garda. Dupa ce terminau consultul mai stateau si la barfe haioase.

- cea mai tare dintre toate: la intrarea in cabinetul de urgente ortopedice este un prag de metal pe arc de cerc si mai multe rupturi in linoleum (care e destul de gros).





















Aceste doua denivelari - una in sus si una in jos - faceau ca targile si carucioarele sa aiba parte de o cursa offroad in drum spre vindecare si pacientii icneau la trecerea peste ele. M-au trecut fiorii cand, un batran cu niste vertebre zdrobite, a tipat la fiecare pereche de roti a targii care a trecut peste denivelari. Cum sa ai asemenea zdruncinatori la intrarea unui cabinet de urgenta unde vin si oameni cu probleme grave, care nu trebuie miscati? De fapt stiu cum: fara sa gandesti si fara sa pui in aplicare ce vezi pe afara cand esti trimis pe banii nostri.

- mai era o femeie care cazuse pe umar cu doua zile in urma si i se agravase in timp ce ea spera sa-i treaca. S-a considerat ca nu e o urgenta (nu s-a intamplat in ultimele 24 de ore) si a fost trimisa in ambulator, unde nu mai era nimeni. Cand a revenit i s-a spus "Asta e, maine sau luni, sau mergeti la policlinica cu plata". Si ea de-abia mergea de durere cu mana legata de gat.

In felul asta ii intelegi pe cei care aleg sa se trateze afara. Nu doresc nici dusmanilor sa ajunga la urgente in tara asta. Ca, chiar daca nu au mai nimic, or sa se mire/enerveze tare.

Doua ore mai tarziu(dupa ce am intervenit si am spus ca eu trebuie sa si plec si am intrebat cat mai am de stat) plecam cu o reteta pentru un banal fas-fas si cu o intrebare: ce caut eu aici?

.

Doctor Robin - medic legist

AVERTISMENT - Imagini care ar putea fi considerate dure. Iesiti daca nu suportati cadavre disecate.
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Imagini frumoase azi. Imagini cu oameni care taie alti oameni. Care au murit. Imagini educative.
Pentru cei care au vrut sa fie medici, pentru cei care se uita la Dotor G, pentru cei psihopati, pentru canibali, pentru criminali, pentru varcolaci.

Ieri am fost in sala de disectie a unei facultati. Daca nu ati vazut in filme sau in realitate, asa arata:
















Ici-colo, cate un cadavru invelit, poze legate de disectie, scaune si cate un acvariu cu creiere.





















Mai colea, doi studenti examinau organele interne ale unui cadavru care avea partea anterioara a toracelui decupata si pusa invers pe abdomen.





















La o masa mai incolo, un alt domn examina interiorul unui craniu ramas fara creier(poate e in borcanul de mai sus). Poate glande, poate sinusuri, cine stie?





































Nu, nu am fost acolo sa ma hahai, sa fac misto sau sa-mi fac poze cu cadavre si sa arat idiot. Am fost pentru ca imi place medicina. De cand ma stiu am fost in mediu medical prin prisma mamei si a rudelor cadre medicale. Prin prisma tatalui care construia si spitale si se cunoastea cu multi medici si directori de spitale. Si prin prisma colegilor parintilor si ai rudelor. Un secret: am vrut sa ma fac medic si cand am inceput meditatia la fizica m-a enervat profesorul Frincu si, din cauza lui, nu am mai dat la acea facultate. Nu-mi pare rau.

Ma-ntorc la publicitatea mea. :)

.