Sa-ntrebam medicul

Astazi am dileme medicale.
Am invatat la scoala sau am vazut toti documentare despre expeditii prin zapezi, despre rataciti si despre cum reactioneaza corpul in conditiile extreme. Si auzim despre vasoconstrictie(la frig) si vasodilatatie(la cald). Ca asa face aproape orice materie, se dilata sau se contracta. Bun.

Ei spun ca, atunci cand e frig, creierul opreste circulatia sanguina catre extremitati si o redirectioneaza catre organele vitale. Atunci apar degeraturile. Tesuturile, fara caldura, oxigen si nutrienti, mor, se necrozeaza.





















Aici am eu intrebari: de unde stiu ei ca creierul opreste circulatia catre extremitati? de ce sa nu admitem ca vasele alea s-au contractat, pur si simplu, din cauza frigului. Ca sunt mai putin protejate, s-au racit mai repede si s-au contractat sau chiar au inghetat.

Normal ca atunci sangele nu mai ajunge in zonele alea. Ca nu mai are cum prin vase foarte contractate sau inghetate. Si se invarte in zonele care mai protejate. Alea cu organele vitale. Ca pe acolo mai poate.

Si mai am o intrebare: de ce, vara, cand e foarte cald si hipotensivii mor pe capete pentru ca au vasodilatatie si le scade si mai mult tensiunea, creierul nu face nimic cu vasoconstrictia? Ca ar fi la mintea cocosului: oamenii astia mor. Ce e de facut? Micsorez lumenul vaselor de sange si le cresc tensiunea astfel! Dar nu, noi transpiram si... cam atat.

Deci chiar comanda creierul comportamentul vaselor de sange? Si, daca da, de ce nu o face si vara? Pentru ca nu poate? :))

Eu sunt cel care nu crede ca se face de cacao daca intreaba cand nu stie ceva.
Hai ca stiu ca sunt cativa medici p-aci.


UPDATE:
A venit un prim raspuns:

Organismul uman in conditii normale produce mai multa caldura decat are nevoie pt mentinerea unei temp. constante de 37 C.Excesul de caldura este disipat prin intermediul a patru procese fizice:
1. Conductia reprezinta transferul de caldura prin contactul direct cu obiectele din mediul inconjurator. Aproximativ 2% din excesul termic este eliminat cu ajutorul conductiei.
2. Convectia este o metoda de pierdere a energiei calorice prin deplasarea aerului cald din jurul corpului si inlocuirea acestuia cu aer rece. Acest proces fizic este raspunzator pentru 10% din totalul energiei termice disipate. Daca temperatura mediului ambiant este mai mare decat cea interna, acest proces isi inverseaza sensul si temperatura corpului creste.
3. Cea mai mare parte din excesul termic (65%) se pierde la exterior prin radiatie (emisiunea de unde electromagnetice), atat timp cat temperatura externa nu este mai ridicata decat cea interna.
4. Prin evaporarea transpiratiei, se realizeaza aproximativ 23% din transferul total de caldura a corpului catre exterior. Valurile de caldura sunt definite de prezenta pentru cel putin o saptamana a temperaturilor ridicate. Cele mai multe decese au loc in prima sau a doua zi de la debutul unui val de caldura, cel mai frecvent fiind afectate persoanele peste 65 de ani. In cele mai multe cazuri, decesele legate de temperatura crescuta nu sunt recunoscute clinic ca avand aceasta etiologie, canicula fiind, cel mai frecvent, un element care decompenseaza un bolnav cronic.

De exemplu, pentru fiecare crestere cu 1 C a temperaturii corporale, apare o crestere cu 13% a consumului de oxigen la nivelul tesuturilor, ceea ce poate precipita un eveniment major coronarian. De asemenea, hemoconcentratia consecutiva deshidratarii este un factor de risc pentru tromboza coronariana si cerebrala, la persoanele cu risc. Hipertermia extrema (atacul de caldura), cu implicarea sistemului nervos central si ulterior cu lezare pluriorganica, este responsabila doar pentru o fractiune din totalul deceselor. Metabolismul bazal este de 50-60 Kcal/h/m2 (aproximativ 100 de Kcal/h pentru un adult de inaltime si greutate medii). Intr-un mediu neutru, rata metabolica produce considerabil mai multa caldura decat este necesar pentru a mentine temperatura centrala la 37 C.

In lipsa unor mecanisme de termoreglare, caldura generata de metabolismul bazal ar produce o crestere a temperaturii corporale de aproximativ 1 grad Celsius, la fiecare ora. Aceasta crestere este semnificativ accelerata in conditii de efort fizic intens si de temperatura exterioara ridicata. Centrul termoreglarii, aflat la nivelul hipotalamusului, primeste doua tipuri de semnale - de la nervii periferici, ce reprezinta receptorii pentru cald si rece, iar celalalt, de la temperatura sangelui care iriga zona. Eferentele merg catre diferite structuri nervoase simpatice, care inerveaza vasele sangvine periferice, si catre cortexul cerebral, unde se initiaza modificari comportamentale, cum ar fi cautarea unui mediu adecvat. Vasodilatatia periferica si vasoconstrictia splahnica sunt procesele initiale, care se produc la nivelul organismului, pentru a cobori temperatura interna. Aceste mecanisme au eficienta doar pe termen scurt. Dupa un anumit timp, suntarea organelor interne de fluxul de sange cu temperatura crescuta nu mai este posibila, vasodilatatia periferica nu reuseste sa elimine excesul de energie termica, iar temperatura centrala a organismului creste. In conditii de temperatura si umiditate extreme, raporturile intre aceste fenomene fizice se modifica daca temperatura mediului inconjurator depaseste 37 C, corpul nu mai poate disipa caldura prin intermediul radiatiei, iar evaporarea ramane singura metoda de termoreglare.

Prin evaporarea unui singur mililitru de transpiratie, se pierd la exterior 0,58 Kcal. Exercitiul fizic intens in conditii de temperatura crescuta determina o diaforeza de 1-2 litri in fiecare ora, ceea ce inseamna 580- 1.160 Kcal/h, valoare suficienta pentru a mentine constanta temperatura interna. Totusi, evaporarea este un proces dependent de umiditatea exterioara. Daca umiditatea atinge valoarea de 100%, evaporarea nu mai este posibila, iar corpul uman isi pierde capacitatea de termoreglare. Primele si cele mai intalnite efecte ale caldurii sunt cauzate de deshidratare, tinand cont de faptul ca necesarul de lichide se mareste cu un litru pe zi pentru fiecare grad de crestere a temperaturii corporale.
Lipsa unui aport lichidian adecvat, care sa compenseze pierderile rezultate in urma procesului de termoreglare, determina mai ales deshidratare hipertona, cu hipernatremie, cresterea osmolalitatii serice si a hematocritului. Tulburarile metabolismului apei sunt caracterizate de scaderea volumului extracelular si a celui intracelular. Deshidratarea marcata este urmata de soc hipovolemic, care apare tardiv, si de insuficienta multipla de organ. In cazul deshidratarii hipertone, corectarea prea rapida a deficitului conduce frecvent la edem cerebral si pulmonar. Hipertermia determina la nivelul sistemului nervos central congestie vasculara importanta cu edem cerebral si cresterea presiunii intracraniene.

Mecanismele initiale de compensare amintite anterior (vasodilatatia periferica, vasoconstrictia de la nivelul organelor interne), impreuna cu presiunea intracraniana crescuta sunt factorii ce reduc fluxul sangvin cerebral, rezultand suferinta hipoxica a sistemului nervos central. Lezarea difuza la nivelul tesuturilor este cauzata de alterarea fenomenului de fosforilare oxidativa, prin care se sintetizeaza pe cale aeroba ATP. Acest proces de sinteza este intrerupt daca temperatura interna depaseste 42 C. Temperatura crescuta are drept consecinta si cresterea permeabilitatii membranare pentru ionii de sodiu. Pentru mentinerea concentratiei normale de sodiu intracelular, este necesar un consum sporit de energie, cu depletia rezervelor de ATP

In acest fel, se initiaza un cerc vicios biochimic, intrucat acest consum crescut energetic genereaza la randul sau un exces de energie termica, care nu poate fi disipat. In ultimul stadiu, cand toate mecanismele termoreglatoare au fost depasite, temperatura crescuta determina alterarea structurilor secundare, tertiare si cuaternare ale proteinelor, cu necroza tisulara, disfunctie si insuficienta pluriorganica. Primele simptome legate de expunerea la temperaturi ridicate sunt corelate deshidratarii acute, care se instaleaza in cateva ore sau zile. In lipsa masurilor adecvate (rehidratare, scoaterea persoanei din mediul respectiv), evolutia este severa

Multumesc, Madalina! :)

Si de aici inca o serie de intrebari: tensiunea de ce scade cand e cald? nu de la vasodilatatia care incearca sa scada temperatura? si ce e mai periculoasa: temperatura crescuta a corpului sau tensiunea mica?

Alice, Adina, Andra, Cristi? Ma lamuriti?
.